Programul fiscal pentru reeşalonarea împrumuturilor, denumit de presă şi electorata , se dovedeşte a fi un eşec al Guvernului, pentru că acesta este încă nefuncţional din lipsa de „entuziasm“ a bancherilor. De altfel, el nu aduce beneficii reale datornicilor la bănci.

„Nu este obligatorie pentru bănci. Deocamdată, în sistemul bancar încă nu e un mare entuziasm, ca să spun aşa. Dar pe măsură ce se obişnuiesc... legea este în vigoare, doar că băncile încă foarte greu au încredere. Dar nu e doar în acest caz, orice om care are o mică afacere, oricine care are o afacere mai mare, orice om care are nevoie de un credit, e foarte, foarte greu în ultima perioadă să obţină acel credit“ a spus Ponta.

El a adăugat că legea privind electorata este în vigoare şi este convins că „încet, încet se va face o practică în acest sens“, iar normele de aplicare a legii, adică normele bancare, se emit de către Banca Naţională a României (BNR).

În luna mai, înainte de lansarea electoratei, Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, declara că BNR a insistat ca această schemă să fie opţională pentru bănci şi datornici. „Nu este nimic obligatoriu, cine consideră că-i vine bine să-şi amâne plata de rate un an sau doi va zice că este bine, şi altora nu le bagă nimeni pe cap sau pe gât această reeşalonare a creditului. BNR s-a pronunţat ca acest procedeu să fie voluntar. Se aşază clientul cu banca sa şi negociază. I se dă o oportunitate în plus, o libertate în plus, nu e o schemă obligatorie“, puncta Isărescu.

BCR: Schema va avea impact redus

La sfârşitul lunii iunie, Magda Săndulescu, directorul executiv al reţelei de retail BCR, afirma că electorata a fost introdusă prea târziu şi va avea un efect redus, iar o variantă mai bună ar fi fost ca statul să deducă fiscal dobânda sau costul total aplicat creditului lunar pentru anumite segmente de clienţi. „Impactul real al schemei nu va fi unul mare, întrucât clienţii au înţeles că amânarea unei dobânzi şi creşterea perioadei de credit vine cu un cost suplimentar, aşadar din efortul de educare se înţelege şi eficienţa instrumentului. Eram adepţii unor măsuri simplificate care să ducă la un efect rapid în piaţă“, a declarat Săndulescu.

Directorul BCR spune că măsura Guvernului vine prea târziu, în condiţiile în care băncile au efectuat deja restructurări masive de credite ca urmare a crizei financiare începute în 2009-2010 şi care continuă şi în prezent. „În plus, sistemul este foarte complicat, clientul respectiv trebuie să completeze acele deduceri fiscale în fiecare lună, trebuie să se ducă la angajator lunar“, a explicat Săndulescu.

Clientul plăteşte, în final, mai mult

O simulare realizată de Consiliul Fiscal pentru un împrumut căruia i se aplică schema fiscală pentru restructurare arată că debitorul va avea în final o dobândă mai mare de achitat care este acoperită în mică măsură de economia de la plata impozitului pe venit prin deducerea aplicată de stat. Asfel, măsura nu este atractivă pentru datornici.

Luând în calcul un exemplu al valorii rămase de rambursat de către un client de 26.651 lei, cu o dobândă anuală efectivă (DAE) de 10,2% şi o perioadă rămasă din contract de 6 ani, clientul plăteşte în mod normal o rată lunară de 496,2 lei şi o dobândă totală de 9.087,37 lei.

În cazul restructurării cu deducere fiscală, cu reducerea ratei de maximum 35% şi prelungirea scadenţei cu doi ani, rata lunară va fi de 322,68 lei în primii doi ani şi de 448,97 lei în următorii 6 ani.

În această situaţie, clientul va plăti o dobândă totală de 13.419 lei, cu 4.331,63 lei mai mult, iar economia de la plata impozitului pe venit se situează la 1.293 lei, creditul având un cost anual efectiv de 9,62%.

Deşi rata lunară şi costul anual sunt mai mici, clientul rambursează băncii în total mai mulţi bani decât dacă n-ar fi optat pentru restructurare, întrucât perioada pe care se aplică dobânda creşte cu doi ani.

Astfel, după aplicarea acestei scheme, adică reducerea ratei şi deducerea aplicată pentru impozitul pe venit, debitorul va plăti mai mult cu 3.038,63 lei mai mult.

Aproape un milion de datornici eligibili

Consiliul Fiscal a realizat o analiză pe eşantionul de debitori bancari persoane fizice cu venituri lunare brute sub 2.200 lei, expunerea aferentă pe aceste credite fiind de 31,81 miliarde lei, cu o pondere de 36,93% din totalul împrumuturilor pentru persoanele fizice.

În această categorie se încadrează circa 985.000 de debitori, reprezentând 48,84% din totalul celor care au luat credite imobiliare şi de consum pe segmental de retail. Circa 90% din debitorii eligibili au întârzieri mai mici de 15 zile.

Condiţii pentru electorată

Schema fiscală pentru restructurarea creditelor se aplică pentru persoanele cu venituri brute de cel mult 2.200 de lei/lună, care nu au restanţe la credite sau întârzieri la plată ce nu depăşesc 90 de zile, iar rata poate fi redusă pe o perioadă de maximum doi ani cu cel mult 35%.

Deducerea din venitul lunar impozabil este de 900 de lei, iar restructurările sunt permise până la finele lui 2015. Astfel, fiecare client care va obţine o restructurare a creditelor în condiţiile solicitate de stat ar putea primi un beneficiu lunar de cel mult 144 de lei, aferent impozitului de 16% aplicat la suma maximă deductibilă.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii