PSD a adoptat în vară o lege prin care Parlamentul primeşte puterea de a stabili data alegerilor parlamentare, nu Guvernul, aşa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Legea a fost contestată de Guvern la CCR, însă Curtea a dat dreptate PSD. Între timp, pe baza legislaţiei în vigoare, Guvernul Orban a stabilit data alegerilor parlamentare: 6 decembrie. În motivarea deciziei, Curtea a explicat că data de 6 decembrie este anulată în momentul în care legea PSD intră în vigoare. Prin urmare, PNL şi preşedintele Klaus Iohannis şi-au stabilit un obiectiv clar: să amâne intrarea în vigoare a legii până după 6 decembrie, când vor fi trecut alegerile parlamentare.
Primul pas: după decizia CCR, Klaus Iohannis avea de ales: fie promulga legea (decizie în defavoarea sa), fie o întorcea în Parlament la reexaminare cu scopul de a mai trage de timp. Însă preşedintele şi PNL tot ar fi stat cu emoţii. De ce? PSD are majoritate în Parlament şi ar fi respins imediat cererea de reexaminare a preşedintelui. PNL ar fi sesizat din nou CCR, însă o decizie rapidă a Curţii l-ar fi obligat pe Iohannis să promulge legea până pe data de 6 decembrie. Pentru a risipi orice emoţie, PNL şi PSD au găsit un ţap ispăşitor. Nume său: Ion Ganea.
Ca legea trimisă de Iohannis să ajungă în plen, pentru reexaminare, trebuie să treacă mai întâi prin Biroul Permanent (conducerea colectivă a fiecărei Camere). Şedinţa BP nu poate avea loc fără cvorum. BP al Senatului, prima Cameră sesizată, numără 12 oameni: 7 de la PSD, 3 de la PNL, 1 - USR, 1- UDMR. În mod normal, PSD are majoritate cu doar un vot peste limită. Numai că Ion Ganea, unul dintre cei 7 senatori PSD, a refuzat să participe la şedinţă. PNL şi USR au anunţat că boicotează, iar sentorul UDMR a făcut jocurile liberalilor şi a lipsit, la rândul său, în mod deliberat. Aşadar, PSD s-a trezit că nu poate strânge cvorum, astfel încât să trimită în plen legea sosită de la Cotroceni. În plenul Senatului, PSD are singur majoritate, deci ar fi respins imediat solicitarea preşedintelui. Timp de două zile consecutiv, PSD a încercat să-l aducă la şedinţă pe Ion Ganea, dar senatorul PSD nu a răspuns la telefon. Abonatul nu a putut fi contactat.
Chiar dacă va reveni săptămâna viitoare, va fi prea tîrziu pentru PSD. Vom fi deja la începutul lunii noiembrie, iar legea nu poate intra în vigoare mai devreme de mijlocul lunii decembrie: CCR trebuie să stabilească mai întâi data dezbaterii (cel puţin două săptămâni), apoi să motiveze decizia alte câteva zile), iar în final Klaus Iohannis are 10 zile timp de gândire până să semneze decretul de promulgare. Apoi încă trei zile până când legea intră în vigoare. Deci calendarul e prea strâns ca scrutinul din 6 decembrie să fie anulat. Oricum, chiar şi în situaţia ipotetică în care această lege ar intra în vigoare până pe 6 decembrie, Guvernul o poate abroga sau amâna imediat prin ordonanţă de urgenţă. Totuşi, ca să nu mai ajungă la măsuri drastice, PNL l-a extras pe Ion Ganea din Parlament, astfel încât legea PSD să rămână la dospit în sertarele Parlamentului. De partea cealaltă, nici PSD nu disperă: Marcel Cioalcu are interesul de a scăpa cât mai repede de oamenii lui Liviu Dragnea din Parlament, prin urmare vrea alegeri parlamentare pe 6 decembrie, nu în martie. Oficial, PSD a anunţat că-l va exclude din partid pe Ganea, însă pedeapsa oricum n-are nicio relevanţă: Ganea nu prinsese loc eligibil la parlamentare.
Cine e Ganea
Ion Ganea a condus filiala UNPR Tulcea, fiind promovat politic de Gabriel Oprea. În 2016, UNPR şi PMP au fuzionat pentru a participa la alegerile parlamentare, prin urmare şi-au împărţit locurile pe listă. Ion Ganea a ajuns senator de Tulcea. În 2018, când o parte din parlamentarii PSD au trecut la ProRomânia, Liviu Dragnea, ca să refacă armata social-democrată, a transferat câţiva aleşi de la PMP, în special cei proveniţi din fostul UNPR. Printre ei s-a numărat şi Ion Ganea, care a fost recompensat pentru trădare cu funcţia de secretar al Biroului Permanent.
În timpul regimului ceauşist, Ion Ganea a fost ofiţer de securitate. O decizie definitivă a Curţii de Apel Bucureşti din martie 2011 a stabilit că senatorul PSD a îngrădit, prin acţiunile sale de lucrător al Securităţii, drepturi şi libertăţi fundamentale. Ganea a recunoscut apartenenţa la sistemul represiv, fiind deranjat doar de eticheta de colaborator. „Nu am colaborat cu Securitatea înainte de anul 1989, ci am fost ofiţer de informaţii în cadrul unui serviciu de contraspionaj”, a declarat în urmă cu patru ani, pentru Agerpres, Ion Ganea.
Potrivit presei locale, în calitatea sa de locotent/locotenent major în cadrul Inspectoratului de Securitate Judeţean Tulcea, Ion Ganea a urmărit şi a raportat persoane care aveau „o poziţie tendenţioasă politicii promovate de partidul nostru în domeniul educaţiei politico-ideologice şi cultural-educative a maselor”.
Spre exemplu, profesorul de filozofie R.I. era un element duşmănos pentru securistul Ion Ganea, pentru că „în discuţiile pe care le poartă faţă de unele persoane de încredere se situează pe o poziţie tendenţioasă politicii promovate de partidul nostru, se declară împotriva literaturii militante, angajante (…) şi este foarte nemulţumit că organele judeţene de partid nu şi-au dat acordul pentru susţinerea examenului de doctorat.”.
