O unitate ucraineană de recunoaștere a dezvăluit jurnaliștilor CNN cum a operat foarte aproape de liniile inamice înainte de retragerea trupelor ruse de pe malul drept al râului Nipru.

Andri Pidlisni, comandantul unității de recunoaștere, al cărui nume de cod este „Sneaky”, a prezentat jurnaliștilor CNN filmulețe cu misiunile desfășurate în spatele liniilor inamice din regiunea Herson.

Cei din unitatea sa, mulți voluntari internaționali bine instruiți și unii dintre ei experimentați în luptă, s-au ocupat cu identificarea țintelor, atât pe teren, cât și cu ajutorul dronelor, transmițând coordonatele lor artileriei ucrainene.

Soldații ruși au fost de multe ori surprinși de tirul de artilerie și nevoiți să fugă din tranșeele și buncărele în care aveau pozițiile, de multe ori fără țintă și cu puține șanse să găsească adăpost pentru a-și salva viața.

Începând din vară după acest tipar s-a desfășurat războiul pe frontul din Herson: rușii au avut avantajul în termeni de arme – trăgând „80 de focuri la 20 ale noastre”, povestește Pidlisni. Dar ucrainenii au câștigat în termeni de acuratețe datorită armelor occidentale. În final, după ce au suferit pierderi umane de circa 50%, rușii s-au retras.

„Au pierdut o mulțime de oameni... din pricina serviciilor noastre de informații, a artileriei noastre și a sistemului nostru de rachete, în special HIMARS și așa mai departe. Înainte de retragere, au pierdut, numai în ultima lună, aproximativ 90 de tancuri.

Asta înseamnă pierderi însemnate pentru ei, mai ales că nu au avut prea multe echipamente noi de adus pe front”, spune comandantul unității ucrainene de recunoaștere.

„Luni de zile de frustrare”

Pildlisni admite faptul că bucuria ce a urmat succesului ucrainean în Herson a fost un sentiment pe care au avut rareori ocazia să-l experimenteze de când se află pe front.

„Au fost luni de zile în care am avut parte numai de frustrare”, mărturisește Jordan O’Brien, un voluntar din Noua Zeelandă în vârstă de 29 de ani care luptă pe frontul sudic din iunie alături de o unitate anti-tanc.

„Ni s-a părut dificil să avem vreun impact pe câmpul de luptă, ne era foarte greu să ajungem într-o poziție în care să putem vedea blindatele rusești. Erau instalate foarte adânc”, spune O’Brien.

Macer Gifford din Marea Britanie, veteran al războiului din Siria, a avut o experiență similară: „ultimele luni au fost unele cu adevărat intense. Rușii au pus la bătaie toate tacticile murdare din manuale, între care bombardamente masive asupra zonelor civile. Așa că este teribil de pericilos, istovitor și descurajant”.

Rușii au avut timp să-și fortifice pozițiile după ce au cucerit orașul Herson și împrejurimile sale în prima luna a invaziei, în timp ce contraofensiva ucraineană s-a pornit în vară. Rusia s-a folosit de artileria grea pentru a împiedica forțele ucrainene să se apropie și și-au amplificat barajele înainte de retragere.

„Ultimele două săptămâni în special au fost extrem de intense întrucât s-a tras o cantitate enormă de artilerie. Dacă e ceva care să te frângă în această țară, atunci este artileria. Din fericire, cu toții suntem rezistenți”, spune Gifford.

Finalul

Pidlisni și oamenii săi au avut un sentiment imens de ușurare cînd au auzit de o potențială retragere a rușilor peste Nipru.

„Sneaky” spune că armata Moscovei și-a început retragerea din Herson noaptea ăntre 8 și 9 noiembrie, deplasând inițial a doua și a treia linie defensivă către Herson și satele din vecinătate. Prima linie defensivă au mutat-o ultima, când s-a făcut dimineață, amplasând mine pentru a-și acoperi retragerea și sperând că astfel vor încetini forțele ucrainene aflate în urma lor.

Pe 10 noiembrie forțele rusești au început să treacă Niprul ca pe 11 noiembrie retragerea pe malul celălalt să fie finalizată și confirmată de Ministerul rus de Externe.

Damien Rodriguez, expertul în explozibil al unității de recunoaștere ucrainene, mărturisește că i s-a părut incredibil faptul că forțele rusești pur și simplu și-au făcut bagajele și au plecat.

„Am auzit zvonuri, dar nu eram siguri. Nu am crezut 100% până nu am mers pe teren și am văzut că își părăsiseră cu toții pozițiile”, spune Rodriguez, un amercian în vârstă de 41 de ani, veteran al campaniei kurde împotriva ISIS.

„Îi vezi pe săteni... îi vezi pe toți plângând și mulțumindu-ne pentru ajutor... pentru că am ajutat la eliberarea satului lor", spune Rodriguez. „A fost la fel ca în Siria, când eliberam sate de sub ISIS".

„La câtă lume a ieșit pe străzi, am simțit că ne aflăm în al doilea război mondial... Oamenii aruncau cu flori în noi și alte lucruri. A fost uimitor", adaugă Gifford.

După retragerile haotice mai întâi din Kiev și apoi din Harkov, Ministerul rus al Apărării a susținut că retragerea din Herson a fost o decizie calculată și executată într-un mod profesionist.

„Nici măcar o singură piesă de echipament militar sau armament nu a fost lăsată în urmă pe malul drept", a transmis Ministerul.

„Sneaky” și unitatea sa contestă această relatare. Cu toate că soldații ruși au avut la dispoziție aproximativ o săptămână pentru a pregăti retragerea, forțele ucrainene au găsit dovezi că de multe ori rușii au plecat în grabă.

„Am venit cu o altă unitate de informații pentru a le verifica pozițiile și am constatat că au fugit foarte repede din prima linie și au lăsat o mulțime de lucruri, documente și așa mai departe", explică Pidlisni.

Înregistrarea video împărtășită de unitate cu CNN arată zeci de cutii de muniție, documente militare, dar și personale. „Au lăsat în urmă o cantitate uriașă de armament, totul, de la arme anti-tanc, la grenade și arme de calibru mic", spune Gifford.

Descoperirea a fost o surpriză binevenită pentru soldații din unitate.

„Am reușit să recuperez niște lucruri foarte bune, pentru că aici, în Ucraina, am putea fi mai bine echipați, ducem lipsă de anumite muniții", explică Rodriguez, relatează CNN.

„Folosesc o dronă și lansez toate tipurile de încărcături și pun capcane, așa că am luat niște detonatoare bune și grenade suplimentare. Noi o numim realocare de resurse”, adaugă el.