Unul dintre proiectele emblematice ale Europei se clatină. Spațiul Schengen se află sub un asalt continuu din partea unui număr tot mai mare de țări care mențin sau au reintrodus controalele la frontierele interne, invocând preocupări legate de migrație sau terorism.

În 1995, Europa a creat un spațiu fără frontiere - Schengen. Actuala Comisie Europeană l-a numit "bijuteria coroanei integrării europene" și "inima care bate a Europei", potrivit euractiv.com.

Călătoria prin Europa fără întreruperi la frontieră a devenit o normă în ultimii 20 de ani. Dar acest lucru face și mai dureros să vedem cum autoritățile naționale prea zeloase reintroduc controalele la frontieră, majoritatea începute odată cu marea criză a migrației din 2015.

Luând trenul din Austria în Germania în aceste zile, se simte ca și cum Schengen nu ar fi existat niciodată. La trecerea frontierei, călătoria se oprește. Toate ușile, cu excepția uneia, sunt închise. Polițiști bine echipați se plimbă în tren și încep să verifice identitățile.

Costul imediat: Întârzierea fiecărei călătorii și un cost economic, deoarece transportul de bunuri încetinește.

Dar poate chiar mai dăunător: Fiecare control la frontieră este o altă problemă care pătează unul dintre cele mai tangibile proiecte emblematice ale UE.

În prezent, un călător care traversează Europa ar putea fi oprit de mai mult de o duzină de ori, din cauza unui grup persistent de țări care refuză de mult timp să respecte spiritul spațiului Schengen.

Este Schengen în dezordine? Părerile sunt diferite

"Schengen nu este în criză. Ne confruntăm cu un grup de state membre care se comportă greșit și care pur și simplu nu respectă statul de drept", a declarat Sergio Carrera, senior fellow la Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS), un think-tank cu sediul la Bruxelles.

Până în prezent, Franța a instalat controale la fiecare dintre frontierele sale - în numele combaterii terorismului. Între timp, Germania își verifică granița cu Austria și intenționează să efectueze mai multe controale și la granițele cu Polonia și Cehia. Austria supune călătorii sloveni la verificări similare. Și mai sunt și țările nordice. Norvegia, care nu este membră a UE, dar care face parte din spațiul Schengen, efectuează controale în orașele-port unde sosesc călătorii din Europa continentală. Suedia face verificări la toate frontierele sale, dar a fost zgârcită în privința detaliilor, iar oficialii guvernamentali nu au răspuns solicitărilor Euractiv.

Comisia nu se lasă intimidată în timp ce cresc îngrijorările

Cu toate acestea, unii observatori se tem că Schengen ar putea avea de suferit din cauza celor mai bogați membri ai săi.

"Schengen este cel puțin lovit", a declarat Leon Züllig, cercetător Schengen la JLU-Universitatea din Gießen.

Sylvie Guillaume, o deputată europeană socialistă din Franța, care conduce efortul de reformare a regimului, a confirmat că natura Schengen "a fost subminată de reintroducerea controalelor în ultimii ani".

Abordarea europeană față de Schengen este caracterizată de o anumită dihotomie pe care ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg, a surprins-o bine.

"Noi, austriecii, suntem mari susținători ai Schengen, ca stat în mijlocul Europei și mari beneficiari ai acestuia", a declarat el miercuri (27 septembrie).

Dar "sistemul este disfuncțional", a adăugat el rapid, spunând că un sfert dintre țările Schengen au pus în aplicare controale la frontieră care afectează jumătate din populația din spațiul Schengen.

El a povestit cum cancelarul german Olaf Scholz a declarat că verificările de frontieră germane - polițiștii bine echipați care urcă în tren - sunt "indispensabile".

Și astfel, a spus el, Austria a fost "din păcate" forțată să aibă propriile controale la frontierele slovene și maghiare.

Comisia Europeană, care nu pare prea îngrijorată, analizează în total cinci dimensiuni care alcătuiesc pactul.

Acestea sunt gestionarea frontierelor externe, eficacitatea returnărilor solicitanților de azil respinși, politica în materie de vize, cooperarea polițienească și funcționarea mecanismelor de informare la scară largă. Toate acestea s-au situat la peste 75% în raportul UE 2023 privind Schengen.

Are sens această abordare? Nu pentru toată lumea

"Certificarea de către Comisie a bunei stări a spațiului Schengen pare cel puțin îndoielnică, având în vedere multiplele controale la frontieră efectuate în fiecare zi", a explicat Erik Marquardt, un deputat european din partea Verzilor din Germania.

Înaintea unei reuniuni a miniștrilor de interne din UE, declarațiile politice de a pune în aplicare controale suplimentare la frontierele din Schengen au răsărit ca ciupercile.

Văzând imaginile recente cu mii de migranți, în special bărbați tineri, care sosesc pe insula italiană Lampedusa, Viena s-a grăbit să anunțe că va începe să efectueze controale la propria frontieră cu Italia.

Ministrul german de interne Nancy Faeser (SPD), preocupată de campania electorală în curs de desfășurare în landul Hesse, a urmat rapid exemplul, anunțând o formă de control la frontierele cu Polonia și Cehia.

Și această măsură a găsit puțin sprijin în rândul experților Schengen. "Ei nu pot face asta. Este împotriva ideii înseși a unui spațiu Schengen și împotriva tratatelor", a declarat Carrera de la CEPS.

Polonia nu a pierdut timpul, iar partidul PiS, aflat la guvernare, a anunțat controale pe partea poloneză a frontierei cu Germania și la granița cu Slovacia.

Marquardt de la Verzi a declarat că noile controale la frontieră nu sunt "nimic mai mult decât o reacție populistă la o problemă existentă în străinătate", subliniind că măsuri precum polițiștii bine înarmați care verifică actele de identitate în trenul spre Germania nu o pot rezolva.

"În afară de întârzieri, controalele de frontieră în Schengen au un impact tangibil redus: întoarcerea oricărui refugiat nu este posibilă, poliția de frontieră poate doar să preia cererea de azil", a subliniat deputatul Verzilor.

Elisabeth Christen, economist senior la Institutul austriac de cercetare economică, a avut o opinie similară. subliniind, de asemenea, impactul economic al controalelor la frontieră.

"Pentru fiecare trecere a frontierei în spațiul Schengen, fluxul bilateral de bunuri se reduce cu 2,7%, potrivit modelului de calcul", a precizat Christen.

Reprezentanții mediului de afaceri german au criticat în mod similar decizia de a reintroduce controalele la frontieră, temându-se de impactul economic asupra zonelor de frontieră și de inevitabilele perturbări ale comerțului.

Sunt aprinse luminile la Berlaymont?

Expertul Schengen Carrera a calificat situația de astăzi drept o "criză a statului de drept", în timp ce Züllig s-a plâns că "Comisia Europeană nu face aproape nimic, deși, în calitate de gardian al tratatelor, ar trebui să apere spațiul Schengen".

Carrera a declarat că Bruxelles-ul ar trebui să înceteze să se mai bazeze pe "negocierile diplomatice cu ușile închise cu guvernele necinstite, deoarece acestea s-au dovedit a fi complet ineficiente".

Din ce în ce mai multe persoane precum Züllig - care se află el însuși în mijlocul unui efort concertat de a forța o hotărâre judecătorească decisivă cu privire la controalele la frontieră, refuzând să se conformeze ordinelor poliției - primesc sprijin din partea instanței UE din Luxemburg.

În 2022, cei mai importanți judecători ai UE au decis că verificările la frontieră ale Austriei - care persistă până în prezent - sunt ilegale, având în vedere caracterul lor susținut, mult peste orice durată rezonabilă de precauție.

Dar Comisia Europeană pare reticentă în a se angaja. "În acest moment, este prea sensibil din punct de vedere politic. Și de aceea nu se implică", a adăugat Züllig.

Susținătorii Schengen speră că, după alegerile europene din iunie anul viitor, o nouă Comisie Europeană - cu condiția să obțină un sprijin puternic din partea Parlamentului - ar putea fi în măsură să abordeze problema Schengen.

Între timp, numărul din ce în ce mai mare de țări care implementează controale la frontieră ar trebui să fie acționat "imediat în instanță și să nu mai politizeze acest subiect", a spus Carrera.

Executivul UE afirmă că lucrează la clarificarea "necesității și proporționalității controalelor la frontieră reintroduse", a declarat pentru Euractiv purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anitta Hipper.

"Nu precupețim niciun efort pentru a determina statele membre să ajungă la soluții comune", a adăugat aceasta, subliniind "dialogul" în curs cu țările UE.