Votul din diaspora română a influențat în mod semnificativ alegerile prezidențiale din România în trecut, iar în 2024 se preconizează ca acesta să joace un rol crucial în rezultatele finale.

Votul din diaspora. Foto: Facebook MAE

În ultimii ani, diaspora a avut un rol crucial în alegerea președintelui României, influențând decisiv rezultatele alegerilor. „Având în vedere că după 2009 votul din diaspora a înclinat balanța într-o parte sau în alta, Băsescu în 2009, Iohannis în 2012 și 2019, e foarte probabil ca și de data aceasta să joace un rol”, subliniază analistul politic Cristian Pîrvulescu.

Candidații care vor beneficia de votul din diaspora

Istoricul votului din diaspora a fost unul pro-european, totuși, în 2024, situația pare să se schimbe, iar analistul preconizează o schimbare de direcție: „Dacă până acum inclina în favoarea unui candidat pro-european, e foarte probabil ca acum să incline în favoarea candidaților anti-europeni”.

Aceasta înseamnă că, de data aceasta, votul din diaspora ar putea avantaja partidele cu platforme naționaliste sau cu mesaje anti-UE, ceea ce reprezintă o schimbare față de tendințele anterioare. Astfel, Pîrvulescu afirmă: „Mă aștept ca Simion, eventual Georgescu, să obțină scor foarte bun în diaspora și probabil Lasconi după. Cam aceștia trei vor fi cei care vor beneficia cel mai mult de votul din diaspora, probabil urmat de Ciucă și apoi Ciolacu și ceilalți cu scoruri foarte mici.”

Polarizarea votului în diaspora: Diferențele dintre România și Republica Moldova

Un alt punct important semnalat de Pîrvulescu este polarizarea votului în diaspora. El subliniază că vom asista la o diferențiere între votul din Republica Moldova și cel din restul lumii. „Vom avea o diferențiere între diaspora din Republica Moldova care va vota PSD-PNL, cum a votat și la europene și diaspora din restul lumii care va vota Simion, probabil Georgescu, mă aștept ca voturile lui Șoșoacă să se transfere la Georgescu și apoi Lasconi ”, explică analistul. Aceasta este o temă de interes, având în vedere că românii din Republica Moldova au avut tendința de a vota pentru partidele tradiționale, în timp ce cei din alte colțuri ale lumii ar putea opta pentru candidați cu platforme mai radicale.

Votul antisistem și influența teoriilor conspirației

Un alt element cheie menționat de analistul Cristian Pîrvulescu este legătura dintre votul antisistem și teoriile conspirației. Acesta subliniază că votul din diaspora a fost influențat de resentimentele adâncite pe rețelele sociale, iar alegătorii din diaspora nu mai votează în interesul lor propriu, ci dintr-un sentiment de răzbunare. „Nu au nicio legătură cu planurile pentru țară ale candidaților. Au legătură cu teoriile conspirației și cu rețelele sociale. E vorba despre resentimente care au fost pur și simplu construite pe rețelele sociale și în funcție de care votează. Votează împotriva intereselor lor, pentru că o Românie care nu este bine privită în interiorul UE, este o Românie care nu mai poate ajuta acolo unde se află în momentul de față cei din diaspora”, afirmă Pîrvulescu.

Aceasta înseamnă că alegătorii din diaspora au fost influențați de informațiile din mediul online și de narativele care prezintă România ca o victimă a unei conspirații politice. „Oamenii din diaspora cred că sunt victimele unei conspirații pe care liderii românești au dus-o împotriva lor și acum au posibilitatea să își ia revanșa. Acest sentiment a fost întreținut pe rețelele sociale în mare măsură legat de războiul hibrid pe care domnul Ciolacu și domnul Iohannis nu l-au văzut niciodată”, subliniază Pîrvulescu.

Efectul Războiului Hibrid și Radicalizarea Votului

Pîrvulescu adaugă un alt factor important care a influențat schimbarea opțiunilor politice ale diasporei: războiul hibrid și intoxicarea informațională. „La diferența față de 2019 este că au apărut AUR și SOS, plus intoxicarea din cadrul războiului hibrid, care i-au făcut să devină foarte reactivi și resentimentali”, explică analistul. Astfel, în 2024, nu doar că votul antisistem se va manifesta într-o formă mai radicală, dar va fi alimentat și de noile narative din spațiul public, care contribuie la polarizarea și radicalizarea opțiunilor politice ale românilor din afacerea țării.