Inginerii specializați în structuri de construcții cer schimbarea unei legi vechi de 17 ani care reglementează verificarea clădirilor, inclusiv după un cutremur major cu potențial devastator. Asta pentru ca o eventuală replică să nu mai ucidă și alți oameni care stau în blocuri devenite nesigure.

33 de clădiri s-au prăbușit în București la cutremurul din 1977

După seismele devastatoare din Turcia, inginerii români specializați în structuri în construcții cer să fie luate o serie de măsuri pentru a crește capacitatea de răspuns a României în cazul unui seism cu potențial distrugător.

Lucian Melinceanu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri (AICPS) din România, a explicat pentru „Adevărul” că organizația pe care o reprezintă vrea să schimbe o reglementare veche de 17 ani care trasează normele după care se realizează în prezent verificarea rapidă a clădirilor după un seism major. „În Turcia am avut două seisme majore la interval de câteva ore. După primul seism, dacă s-ar fi realizat o verificare rapidă, experții ar fi putut spune ce blocuri sunt nesigure, oamenii nu ar mai fi intrat în ele și s-ar fi salvat multe vieți. O procedură rapidă de verificare a clădirilor după un cutremur major este obligatorie, iar ce s-a întâmplat în Turcia a venit cu un argument în plus”, spune Lucian Melinceanu.

Cu celula de intervenție din bloc în bloc

Expertul a explicat care este în prezent procedura de răspuns la un cutremur a specialiștilor în structura clădirilor. „Dacă astăzi are loc un cutremur, conform regulilor, se formează celule de intervenție din care fac parte, printre altele, experți structuriști și diriginți de șantier. Aceste celule de intervenție au din timp arondate zonele de care se vor ocupa, dar această împărțire este un pic aiurea. Adică experți din Pantelimon ar putea avea de verificat zone din cartierul Militari. Mai mult, conform actualei proceduri, noi nu putem merge direct la fața locului, ci trebuie să ne deplasam la Inspectoratul de Stat în Construcții, unde suntem preluați de mașini pentru a pleca pe teren. Cum se va face această deplasare într-un oraș devastat de un cutremur puternic nu se știe. În fine, ajunși la fața locului, experții demarează verificările din bloc în bloc”, spune Lucian Melinceanu.

Codul de culori

Expertul a explicat și cum sunt catalogate clădirile inspectate. „Celula de intervenție face o analiză rapidă a situației în care se află clădirile și decide să pună pe fiecare construcție în parte bulină verde, albastră, galbenă sau roșie. Cea verde înseamnă că respectiva clădire este perfect locuibilă, iar la polul opus este cea roșie, în care nu mai poate fi folosită. Clădirile catalogate cu albastru și galben ar fi cele utilizabile parțial. Toată această procedură este extrem de greoaie. Nu vreau să avansez un interval exact în care s-ar putea verifica toate clădirile din București în cazul unui cutremur major, dar trebuie ținut cont că există cel mult 200 de celule de intervenție pentru că numai atâția specialiști în structuri sunt în București. Oricum, probabil vorbim de zile, cel puțin. Ce faci? Lași oamenii pe străzi până atunci sau le permiți să intre în casele care pot fi șubrede și se pot face praf la o replică mai puternică? Tocmai din această cauză procedura veche trebuie schimbată imediat”, a precizat Lucian Melinceanu.

Digitalizarea procedurii

Președintele AICPS a mai spus cam cum ar trebui să arate noile norme. „În primul rând, experții ar urma să plece direct pe teren fără să mai treacă pe la Inspectoratul de Stat în Construcții, dar, mai important, ar urma să aibă la dispoziție o bază de date digitală a clădirilor în care, după cutremur, fiecare proprietar sau administrator de clădire, chiar și locatarii ar urma să încarce imagini cu construcțiile. Experții ar putea consulta rapid această bază de date, inclusiv imaginile și și-ar putea da rapid un verdict în cazul clădirilor neatinse. Practic, vorbim de inspecție vizuală rapidă, iar celula de intervenție și-ar putea concentra efortul pe clădirile grav avariate, care ar putea fi în pericol de colaps. Vorbim de o accelerare a verificărilor, vorbim de o digitalizare parțială a procedurilor care poate salva vieți” a subliniat Lucian Melinceanu.