Industria modei a ajuns una dintre cele mai mari surse de poluare ale planetei. Mai exact, Comisia Europeană a transmis că 5,8 milioane de tone de textile sunt aruncate în fiecare an în Uniunea Europeană (UE) – aproximativ 11 kilograme pentru fiecare persoană – şi o mare parte dintre articole ajung la gropile de gunoi sau sunt incinerate.

Morman de haine în deșertul din Atacama / Foto: Arhivă / Profimedia

De altfel, nu o dată au apărut imagini în spațiul public cu zeci de mii de tone de haine noi aruncate în deșertul Atacama din Chile, acesta fiind transformat într-un cimitir al modei din sezoanele trecute. Potrivit publicației Insider, hainele sunt fabricate în China și Bangladesh și ajung în magazine din SUA, Asia și Europa. „Pentru a combate supraproducția și supraconsumul de îmbrăcăminte și încălțăminte, Comitetul invită Comisia și țările UE să adopte măsuri care să pună capăt «fast fashion», începând cu o definiție clară a termenului, bazată pe volume mari de îmbrăcăminte de calitate inferioară la niveluri scăzute de preț“, se menționează într-un comunicat al Comisiei.

Pașaportul digital

Parlamentul European propune existența unui pașaport digital al produselor care să fie folosit de companii. Astfel, consumatorii vor ști ce materiale și substanțe chimice au fost folosite în crearea hainei, dar și unde a fost produsă haina.

În plus, acest pașaport va permite oamenilor să-și repare hainele la firmele de unde le-au cumpărat. Mariana Stan, country coordinator în cadrul ONG-ului Fashion Revolution, crede că această măsură va da tonul nevoii de educație atunci când vorbim despre consumul de haine. „Pe de-o parte, producătorii sunt determinați să fie cât se poate de transparenți în ceea ce privește procesul de producție, deoarece acel pașaport va fi cartea de identitate a obiectului vestimentar pentru că va include datele produselor și impactul asupra mediului. Pe de altă parte, sper ca această măsură să educe mai mult consumatorul, care trebuie să învețe să citească o etichetă corect, simbolurile aferente întreținerii hainelor și ce amprentă are haina pe care o poartă pentru scurt timp asupra mediului“, a spus ea pentru „Adevărul“.

În prezent, în România există doar politica de retur a produselor, dar nu și de reparație, iar experții în domeniu susțin că această inițiativă va determina producătorii să realizeze articole de calitate, care să nu se mai degradeze atât de repede. Totuși, ei susțin că aceste schimbări nu se fac de azi pe mâine, ci necesită timp.

Arderea hainelor, interzisă

O altă măsură vizează textilele nevândute și returnate care nu mai au voie să fie arse sau aruncate la gunoi. Pentru a fi monitorizate, companiile vor raporta cantitățile puse pe piață și cele rămase nevândute. Practic, deputații europeni doresc obiective specifice separate pentru prevenirea, colectarea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor textile, astfel că materialele vor putea fi folosite pe bucăți pentru a se face alte produse din ele.

„Cred că ar trebui să pregătim terenul prin campanii de informare și educare (pentru consumatori) și campanii de susținere (pentru producători) să știe la ce să se raporteze și ce au de făcut (unde pot duce resturile materiale, cum le pot refolosi, unde le pot dona, cum se sortează, în așa fel încât să nu fie nevoiți să le arunce“, spune Mariana Stan.

Persoanele care doresc să doneze sau să recicleze hainele pot vedea centrele separate pentru colectarea textilelor pe platforma Harta Reciclării .