Rusia provoacă instabilitate în Balcani și încearcă să blocheze integrarea europeană a statelor din zonă, explică politologul Miruna Troncotă. Pentru a contracara Rusia, UE trebuie să fie pregătită să sprijine țările aflate în anticamera sa, iar în curând să deschidă negocierile cu Moldova și Ucraina. În plus, Bruxelles ar trebui să ofere ajutor financiar mai consistent statelor din Balcanii de Vest, pentru accelerarea procesului de negociere

Balcanii de Vest au fost un spațiu de influență pentru Rusia țaristă, iar mai apoi pentru fosta URSS. În prezent, Federația Rusă continuă tradiția și e extrem de activă în zonă. Cercetător, cadru universitar și expert în politica Balcanilor de Vest, Miruna Troncotă vorbește despre un tipar după care acționează Kremlinul, pentru a bloca sau măcar întârzia ambițiile europene ale statelor din regiune.

„Vedem cele două conflicte înghețate, care devin din ce în ce mai fierbinți, fiind zonele cu o comunitate majoritar sârbă din Bosnia și din Kosovo. Vorbim de Republica Srpska, cu o autonomie foarte mare în federația Bosnia-Herțegovina și care a reușit chiar funcționarea democratică a întregii țări prin retragerea sa din instituțiile federale. Pe de altă parte, avem Nordul Kosovo, care de asemenea are și această putere prin lista Srpska, partidul care reprezintă interesele sârbilor în Parlamentul Kosovar, și pe de altă parte aceste grupări paramilitare care au făcut incidentele, care au dus chiar la pierderea de vieți omenești de acum câteva săptămâni”, explică Miruna Troncotă.

Rusia nu e deloc străină de aceste tensiuni. Oamenii Moscovei au acționat în zonă direct și eficace.„Asta ne arată încă o dată că Rusia este prezentă și că strategia pe care, sigur, a testat-o de mult în Abhazia și Osetia, în Transnistria, în alte state post-sovietice, iată că funcționează și în Balcani”, mai spune ea.

Rusia a profitat din plin de orice oportunitate pentru a menține instabilitatea. „De ce acționează Rusia astfel? Pentru că instabilitatea acestor țări înseamnă blocarea perspectivelor lor europene și avansarea lor către UE și NATO. Ceea ce e, desigur, interesul Rusiei”, adaugă Miruna Troncotă.

Ce poate face UE pentru a contracara Rusia

Bruxelles nu poate rămâne pasiv la ceea ce se întâmplă în Balcanii de Vest. În acest moment, țările candidate sunt Albania, Bosnia și Herțegovina, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina.

„Statele din Balcani, evident, sunt dezamăgite, sunt deranjate că sunt puse în același coș, în aceeași barcă, a extinderii europene, deși ele stau acolo, unele din ele, de 17-18 ani, ca Ucraina și Moldova”, punctează experta.

În opinia sa, această stare de nervozitate, de frustrare, a ajuns la Bruxelles, așa că este de așteptat să fie luate unele măsuri, care vor fi comunicate la summit-ul Consiliului European. „În decembrie, ne așteptăm să existe această deschidere a negocierilor cu Republica Moldova și Ucraina și un anunț important legat de statele din Balcanii de Vest. Evident că UE nu va uita de aceste state și le va oferi și lor posibilitatea, să zicem așa, accelerării procesului”, explică Miruna Troncotă.

Nu a sosit încă timpul lor

Totuși, este greu de spus cât de pregătite sunt statele din Balcanii de Vest să intre în UE, punctează Troncotă. „Momentan, avem trei categorii de state în Balcanii de Vest în acest moment. Serbia și Muntenegru, care au început primele negocierile, 2012 Muntenegru, 2014, ia uite, deja se fac 10 ani în cazul Serbiei, și care au negocieri în desfășurare. Dar în cazul Serbiei foarte puține capitole închise, în cazul Muntenegru mult mai multe”, explică experta.

Potrivit acesteia, cea de-a doua clasă e reprezentată de Albania și Macedonia de Nord, care au început conferințele interguvernamentale, adică sunt state candidate, aproape de a-și începe negocierile, dar nu tocmai. „De ce? Pentru că în cazul Macedoniei de Nord, Bulgaria dorește ca aceasta să-și schimbe Constituția cu o prevedere anume privind minoritatea și limba bulgară vorbită în Macedonia”, punctează experta.

Prin urmare, completează ea, aici e un blocaj, în care este captivă și Albania într-o anumită măsură. „Cu toate astea, ambele sunt candidate, dar nu și-au început oficial negocierile. Deci avem incertitudine. Nu se va anunța acum în decembrie ceva legat de ele, decât dacă s-ar retrage veto-ul bulgar, ceea ce nu prea avem semne că se întâmplă”, spune Troncotă.

Bosnia-Herțegovina, care cumva este și ea în această categorie, a primit statutul de candidată în decembrie 2022, tot pe fond emoțional și geopolitic, pentru că ea nu a îndeplinit niciuna din condiționalitățile UE. „Respectiv să-și schimbe Constituția, care este una profund discriminatorie pentru minorități și încalcă și Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Deci s-au închis ochii, i s-a dat statutul de candidat Bosniei”, mai spune ea.

Momentul adevărului

Iar miza e enormă. „În decembrie, ar trebui să se anunțe începerea negocierilor și cu Bosnia. Și la casele de pariuri geopolitice, ca să zic așa, multă lume se întreabă dacă anunțul privind deschiderea negocierilor cu Moldova și Ucraina va include și Bosnia-Herțegovina. Dar nu e încă foarte sigur. Kosovo, care a aplicat pentru a fi considerată candidată, se va lovi de 5 veto-uri posibile de la țările care nu o recunosc”, dezvoltă experta.

În cărți ar rămâne, mai degrabă, Serbia și Muntenegru, numai că există și aici un „dar”. „Și atunci, practic, singurele state aflate în negocieri sunt Serbia și Muntenegru. Dar Serbia a cam înghețat negocierile în ultimii doi ani. Așa că nu cred că se vor face anunțuri spectaculoase, mai mult decât aceea că se vor oferi mai multe fonduri și se vor relaxa puțin condițiile de accesare a acestor bani, astfel încât aceste state să prindă mai multă viteză în negocieri”, a încheiat Miruna Troncotă.