SUA au avansat de la retorică la politică oficială în privința Groenlandei și lucrează la un plan de revendicare a insulei ce aparține regatului danez, relatează New York Times citând oficiali care au vorbit sub rezerva anonimatului.

Mai multe departamente au fost mobilizate pentru a lucra la un plan de revendicare a insulei, după ce administrația Trump a declarat în fața Congresului că SUA au nevoie de Groenlanda pentru securitatea proprie și chiar a lumii și că lucrează pentru a o obține „într-un fel sau altul”.

Consiliul de Securitate Națională al Casei Albe s-a întrunit de mai multe ori pentru a concretiza declarațiile Trump și a trimis recent instrucțiuni specifice mai multor ramuri ale guvernului, potrivit unui oficial american.

Multe dintre detaliile acestui plan sunt deocamdată neclare, dar, în pofida unor aluzii la o potențială invazie, până acum în cadrul deliberărilor nu s-au luat în calcul în mod serios opțiunile militare, a spus oficialul.

În schimb, se pune accentul pe persuasiune în detrimentul constrângerii și conturează un efort de relații publice menit să convingă populația de 57.000 de locuitori a Groenlandei că ar fi în beneficiul ei să se alăture Statelor Unite.

Consilierii lui Trump au discutat despre utilizarea campaniilor publicitare, inclusiv pe rețelele sociale, pentru a influența opinia publică de pe insulă, potrivit unei alte persoane informate pe această temă.

Efortul se anunță unul dificil. La alegerile de luna trecută, un partid politic de opoziție care favorizează o independență rapidă de Danemarca și legături mai strânse cu Statele Unite a terminat pe locul doi, cu doar un sfert din voturile exprimate.

Campania de persuasiune avută în vedere de SUA va include un apel improbabil la moștenirea comună între groenlandezi și poporul inuit băștinaș din Alaska, aflată la circa 4000 km, a spus oficialul.

Populația inuită a Groenlandei este descendentă din locuitorii care au migrat din Alaska cu sute de ani în urmă, iar limba oficială a insulei este derivată din dialectele inuite originare din Canada arctică, ar fi unul din argumente.

Oficialii administrației Trump au început deja să pledeze public pentru cauza președintelui american, afirmând printre altele că Danemarca a fost un prost custode al insulei, că doar Statele Unite o pot proteja de o acaparare din partea Rusiei și a Chinei și în plus că America îi va ajuta pe groenlandezi să „se îmbogățească”, cum a spus de altfel și Trump.

De asemenea, administrația Trump reamintește Groenlandei că Statele Unite au apărat insula în trecut.

Luna trecută, Trump a postat pe rețelele de socializare un videoclip de 90 de secunde în care sunt omagiate „sângele și curajul” trupelor americane care au ocupat poziții pe insulă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a preveni o temută invazie nazistă după ce Germania a ocupat Danemarca.

Cum intenționează administrația Trump să-i convingă pe groenlandezi

Administrația Trump studiază și scenariul de a oferi stimulente financiare pentru groenlandezi, de pildă să substituie subvențiilor de 600 de milioane de dolari pe care Danemarca le oferă insulei o plată anuală de aproximativ 10.000 de dolari pentru fiecare groenlandez.

Unii oficiali ai lui Trump estimează că aceste costuri ar putea fi compensate de potențiale venituri din extracția resurselor naturale ale Groenlandei, care includ elemente de pământuri rare, cupru, aur, uraniu și petrol.

Aceștia susțin că capitalul american și puterea industrială pot accesa bogăția minerală neexploatată a insulei în moduri de care Danemarca nu e capabilă.

„Este vorba despre minerale critice”, a declarat Michael Waltz, consilierul pentru securitate națională, pentru Fox News în ianuarie. „Este vorba despre resurse naturale.”

Totuși nu este opinia unanimă a analiștilor, care consideră că exploatarea minieră a teritoriului înghețat ar fi complicată. În plus, Trump ar trebui să explice contribuabililor americani de ce ar fi necesare aceste cheltuieli considerabile - mai ales după ce l-a însărcinat pe cel mai bogat om din lume, Elon Musk, să reducă bugetul guvernamental cu 1.000 de miliarde de dolari.

Trump a explorat în mod serios ideea și în primul mandat, dar atunci a renunțat după opoziția publică a Danemarcei. Acum însă a reluat propunerea cu mai multă fervoare.

„Să o ducem la capăt”, le-a cerut el consilierilor.

„Președintele Trump este de părere că Groenlanda este o locație importantă din punct de vedere strategic și are convingerea că groenlandezii ar fi mai bine protejați de Statele Unite în fața amenințărilor moderne din regiunea arctică”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, Brian Hughes.

Hughes a menționat că Waltz și vicepreședintele JD Vance au vizitat recent Groenlanda și „au prezentat cazul important al unui parteneriat între Groenlanda și Statele Unite pentru a stabili pacea pe termen lung în țară și o prosperitate comună peste hotare”.

Unii analiști spun că ideea de a încorpora Groenlanda în Statele Unite sau cel puțin de a dezvolta legături mult mai strânse cu insula, nu este pe atât de absurdă pe cât ar părea.

Argumentele lor fac referire în mare parte la schimbările climatice, care dezgheață zonele bogate în resurse și le face viabile din punct de vedere comercial. Temperaturile mai blânde au deschis, de asemenea, noi rute maritime prin Arctica pentru transportul comercial - precum și pentru navele militare chineze și ruse.

Mai mulți președinți americani au luat în calcul să achiziționeze Groenlanda. Administrația Truman, zguduită de amenințările naziste la adresa insulei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a oferit Danemarcei echivalentul a 1 miliard de dolari pentru aceasta în 1946.

Danemarca a exercitat diferite forme de control asupra Groenlandei de secole și a făcut-o parte a regatului său în 1953. Astăzi, Groenlanda își gestionează propriile afaceri interne cu un buget subvenționat în proporție de până la 60% de Danemarca, care administrează politica de apărare și externă. Mulți dintre liderii Groenlandei susțin independența, dar au păreri diferite în ceea ce privește calendarul și încă dezbat dacă e cazul să întrețină legături mai apropiate cu Statele Unite.

Danemarca a transmis un mesaj clar SUA în privința Groenlandei

De partea cealaltă, liderii Danemarcei sunt șocați și furioși de declarațiile Trump despre cumpărarea sau anexarea insulei și insistă că groenlandezii trebuie să-și determine liber propria soartă. În timpul unei vizite în Groenlanda săptămâna trecută, prim-ministrul Danemarcei Mette Frederiksen a condamnat „presiunile și amenințările” administrației Trump, transmițând cât se poate de limpede poziția țării: „nu puteți anexa o altă țară”.

Pe fondul rezistenței acerbe a Danemarcei, administrația Trump a decis să apeleze la curtarea directă a groenlandezilor.

Adresându-se oamenilor din Groenlanda cu prilejul primului său discurs către Congres, Trump a spus: „Susținem cu tărie dreptul dumneavoastră de a vă decide propriul viitor și, dacă așa hotărâți, vă urăm bun venit în Statele Unite ale Americii”.

„Vă vom oferi siguranță”, a spus el. „Vă vom îmbogăți.”

Vance s-a exprimat în termeni similari pe 28 martie, cu prilejul vizitei la singura bază militară americană de pe insulă.

Vorbind cu reporterii, vicepreședintele american a prezis că groenlandezii vor „alege, prin autodeterminare, să devină independenți de Danemarca, iar apoi vom avea conversații cu oamenii din Groenlanda”.

Președintele american și înalții săi oficiali nu au făcut în mod public conexiuni între populația inuită din Groenlanda și inuiții americani din Alaska, așa cum prevede planul aprobat de Consiliul Național de Securitate.

Dar în decembrie Robert O'Brien, unul dintre consilierii pentru securitate națională în primul mandat al lui Trump, a făcut unele aluzii.

Danemarca, a spus el într-un interviu pentru Fox News, „ne poate permite să cumpărăm Groenlanda de la ea, iar Groenlanda poate deveni parte din Alaska. Adică, oamenii nativi din Groenlanda sunt foarte strâns legați de oamenii din Alaska și o vom face parte din Alaska".

Nu este clar cât de puternic va rezona acest mesaj pe insulă. În timp ce locuitorii din Alaska au parte de profiturile din bogăția petrolieră a statului lor sub formă de controale anuale, populația inuită suferă de sărăcie disproporționată și sănătate precară.

Liderii danezi susțin că campania de presiune a SUA dăunează deja alianței Americii de după cel de-al Doilea Război Mondial cu Danemarca.

„V-am privit cu respect”, a spus Frederiksen despre Statele Unite în timpul vizitei sale în Groenlanda luna aceasta. „Ne-ați inspirat. Ați fost gardianul lumii libere."

„Dar”, a adăugat ea, „când cereți să preluați o parte din teritoriul regatului – când suntem supuși presiunilor și amenințărilor – ce părere să avem despre țara pe care am admirat-o de atâția ani?”