Cum ne protejăm în fața fulgerelor, pe munte. Semnele pe care natura le dă oamenilor aflați în pericol
Descărcările electrice se numără printre riscurile asumate de cei care aleg să călătorească, vara, pe traseele montane. Salvamontiștii oferă o serie de sfaturi despre despre cum ne putem proteja de pericolul reprezentat de fulgere.
Descărcări electrice. pe Lacul Cicniș. Foto: Lucian Ignat, Daniel Guță
Oamenii de știință au arătat că fulgerele (descărcările electrice) se produc în natură de opt milioane de ori zilnic, iar probabilitatea ca o persoană să fie lovită într-un an de fulger este de 1 la 600.000.
Cele mai periculoase lovituri de fulger sunt atunci când arcul electric format lovește direct omul și pot cauza moartea victimei. Oamenii pot fi loviți indirect de fulger, atunci când descărcările electrice au loc în imediata lor apropiere, în copaci, de exemplu. Sunt puși în pericol și din cauza curenților de suprafață pe care îi creează fulgerele atunci când lovesc solul.
„O lovitură de fulger determină, în general, oprirea respirației unei persoane și/sau inima acesteia. Stopul cardiac este cauza principală de deces din cauza fulgerelor. Arsurile sunt un alt efect posibil al fulgerului. Exploziile cauzate de fulgere pot provoca, de asemenea, leziuni”, informează site-ul amper.com.
Auzirea tunetelor reprezintă unul dintre cele mai comune indicii că există riscul crescut al descărcărilor electrice. Dacă timpul dintre observarea fulgerelor și auzirea tunetelor este de 30 de secunde sau mai puțin, norul încărcat electric este mai aproape de 10 kilometri și există pericolul ca fulgerele să lovească în zonă.
Locuri expuse fulgerelor
Potrivit specialiștilor, locurile cele mai periculoase care cresc riscul loviturilor de fulger sunt vârfurile și pantele dealurilor, zonele deschise, coasta și plajele, vârfurile clădirilor, terenurile de sport în aer liber, lacurile, marea, piscinele, zonele de lângă liniile electrice, garduri metalice, căi ferate și garduri metalice, locurile de sub sau de lângă copaci solitari, bicicletele, motocicletele, bărcile, mici adăposturi pentru picnic și ploaie, clădiri parțial închise, streșini, mașini decapotabile, ferestre.
De asemenea, sunt mai expuși riscului de a fi loviți de fulger, cei care folosesc dispozitive electrice ca unelte de mână sau rămân aproape de ele, telefoane cu fir, umbrele, coase, undițe și diverse instalații electrice.
Pe munte, vremea este adesea schimbătoare, iar furtunile cu descărcări electrice sunt frecvente în timpul verii. Cei care sunt prinși de vremea rea și de riscul descărcărilor electrice din atmosferă sunt sfătuiți să țină cont de o serie de recomandări, potrivit Salvamont Salvaspeo Bihor.
Cum ne protejăm de fulgere pe munte
Nu ignora prognoza meteo , arată salvamontiștii. Indiferent de traseul pe care urmează să îl faci, că e zonă de creasta sau nu, consultă prognoza și nu te aventura în cazul în care sunt anunțate furtuni puternice.
„Recomandare: sunt o multitudine de aplicații care îți arată, aproape în timp real, starea și evoluția vremii și a precipitațiilor. Poți vizaliza direct pe mobil harta radar ANM sau instala aplicații precum Weather&Radar”, arată Salvamont Salvaspeo Bihor.
Recunoaște primele semne ale furtunii. Unele furtuni se pot forma local, rapid și nu sunt întotdeauna prevăzute de aplicațiile radar. Norii cumulonimbus, cu înălțimi mari și margini bine definite sunt generatori de furtuni. Dacă zărești astfel de nori îndreptându-se spre tine e cazul să te îndrepți spre zona de bază, mai sigură.
Pune-te la adăpost de descărcări electrice. Atât timp cât ești în exterior nu există un mediu 100 la sută sigur, de acest lucru trebuie să fii conștient, dar poți reduce considerabil riscul de a fi „lovit” de fulgere sau o furtună violentă (de obicei acestea vin la pachet).
„Când vă aflați într-un loc înalt și plat, capul trebuie să fie cât mai jos posibil, dar nu trebuie să vă întindeți pe pământ. Uneori, cea mai mare parte a sarcinii electrice este concentrată pe suprafața din apropierea punctului în care lovește fulgerul. Acest curent de suprafață poate trece în corp și poate provoca deces sau răni. Pentru a face acest lucru, ar trebui să îngenuncheați pe pământ cât mai mult posibil și să minimizați contactul cu solul stând pe degetele de la picioare”, informează site-ul amper.com.
Iată ce nu e indicat să faci, potrivit Salvamont Salvaspeo Bihor:
Nu staționa pe vârf, în creastă sau zonele plate, expuse; dacă ești deja surprins de furtună atunci trebuie să știi că zona mediană a crestelor este mai puțin periculoasă decât extremitățile ei.
Nu staționa lângă apă, lacuri, stâlpi înalți sau cu marcaje. Nu staționa sub copaci înalți sau solitari; dacă te afli deja în pădure atunci alege să staționezi între pâlcurile de copaci mai mici și nu lângă arborii înalți. Nu căuta refugiu în grote sau surplombe; există riscul de a forma o punte de scurtcircuit peste deschizătură.
În timpul furtunii însoțită de ploi și descărcări electrice, sentimentul de securitate pe care-l dă o mică grotă sau o surplombă este înșelător.
„Nu te lipi niciodată cu tot corpul de pământ. În caz de impact curentul electric îți va străbate tot corpul, cauzând leziuni ale organelor interne”, arată Salvamont Salvaspeo Bihor, pe pagina sa de facebook.
În cazul în care nu mai este timp să cobori într-o zonă cât de cât mai sigură și fulgerele sunt deja în jurul tău, orientează-te rapid și găsește o mică ridicătură sau platformă dominată de un punct înalt vecin și ghemuiește-te la cel puțin un metru distanță de acel punct (care e indicat să fie de vreo 5-10 ori mai înalt decât poziția ta de ghemuit).
Evită pietrele umede și zonele cu licheni. Nu te sprijini de peretele mai înalt cu mâna, umărul sau cu capul, arată Salvamont Salvaspeo Bihor.
„Pentru a fi protejat de fulgere, încercați să găsiți o clădire sau un loc acoperit în care să vă adăpostiți. Dacă nu există clădiri sau mașini, cele mai sigure locuri pentru a vă adăposti sunt peșterile, șanțurile și văile uscate, văile, canioanele sau spațiile dintre grupurile joase de copaci de cel puțin aceeași înălțime ca înălțimea propriei persoane. Dacă nu există un loc unde să vă adăpostiți, trebuie să stați departe de cel mai înalt obiect de pe pământ”, informează site-ul amper.com.
Cum ne dăm seama că suntem în pericol de a fi loviți de fulgere
Dacă simți că ți se electrizează părul (se ridică la propriu, de pe cap, brațe sau picioare) este un semn al naturii că te afli într-o zonă încărcată electric și că ești în pericol iminent așa că:
Dispersați-vă. Dacă sunteți un grup dispersați-vă la cel puțin 15 metri distanță unul de celălalt pentru a evita “lovirea în lanț”. Adoptă poziția ghemuit: călcâiele lipite, mâinile aproape de corp și acoperă-ți urechile cu palmele, pentru a-ți proteja timpanele.
Creează o izolație. Așează sub tine orice material nemetalic care ar putea crea o mică izolație fața de sol – izoprenul, sacul de dormit, o folie de cort. Rămâi pe poziție încă 30 de minute după ce ai auzit și ultimul tunet și abia apoi retrage-te către bază; mai bine mai aștepți câteva minute în plus decât să te expui unor riscuri mai mari.
Bețele de trekking și telefonul mobil nu atrag fulgerele, însă cei care nu se simt în siguranță cu ele le pot lăsa mai departe de ei, la cel puțin 30 de metri, arată Salvamont Salvaspeo Bihor.
„Victima unei descărcări electrice nu reţine sarcina electrică descărcată, aşa că ne putem apropia de ea pentru a acorda primul ajutor. Important este să evaluăm condițiile și dacă ne putem apropia în siguranță fără a fi expuși la rândul nostru; în caz de impact, obligatoriu se va anunța serviciul de urgență”, arată Salvamont Salvaspeo Bihor.
Sursa: adevarul.ro