România se confruntă cu probleme economice și cu un deficit uriaș, dar și cu provocările unui război în apropiere. Însă, în acest context delicat, guvernul face o alegere cel puțin surprinzătoare.

Motivând lipsa banilor, guvernanții renunță la achiziția de corvete și submarine, dar în același timp găsesc resurse pentru a construi cu nemiluita noi stadioane și săli de sport

Războiul din Ucraina este departe de a fi decis , iar o escaladare ar putea avea loc oricând. Și ca și cum nu era suficient, Orientul Mijlociu a luat foc, iar războiul purtat de Israel în Fâșia Gaza, împotriva teroriștilor Hamas, riscă să inflameze și mai mult zona.

Cu un asemenea context internațional complicat, România trebuie să facă față și unor probleme economice interne, cauzate de politicile greșite ale ultimelor guverne. Obligat de un deficit record , cauzat de risipa fără limite de până acum, guvernul mai are doar soluția austerității. Așa s-a ajuns ca autoritățile să prioritizeze anumite proiecte și să renunțe la anumite cheltuieli, considerate acum inutile sau care pot suferi amânare.

Corvetele și submarinele, „neesențiale” când războiul e la doi pași de noi

Printre măsurile de austeritate luate a fost renunțarea la achiziția de corvete și la modernizarea fregatelor Forțelor Navale Române. Asta deși numeroși generali și comandori în rezervă, dar și economiști cunoscuți au atras atenția că decizia luată reprezintă o gravă eroare.

Și ca și cum nu ar fi fost suficient, premierul Marcel Ciolacu a anunțat la o emisiune de televiziune că nu va susține achiziția de submarine, ceea ce ar constitui încă o palmă dată cele mai neglijate și celei mai prost înarmate forțe de apărării a țării, Marina Militară. Totul în condiția în care, așa cum se știe, România ar fi cea mai vulnerabilă în cazul unui atac pe mare.

Scot bani din joben pentru stadioane

Paradoxal, în același timp, aceiași guvernanți au decis că România are suficienți bani pentru a construi în continuare stadioane și săli de sport. Specialiștii au atras atenția că economia nu își permite astfel de investiții, iar resursele ar trebui dirijate spre infrastructura feroviară și rutieră, acolo unde România trebuie să cofinanțeze o serie de proiecte susținute de la Bruxelles cu bani europeni.

„Adevărul” a stat de vorbă cu doi generali în rezervă și cu un analist economic, pentru a afla care ar trebui să fie în această perioadă prioritățile unor guvernanți responsabili.

Generalii români sunt convinși de utilitatea navelor și a submarinelor

Generalul (r) Cristian Barbu nu are niciun dubiu. Forțele Navale Române sunt slab înarmate și ar avea nevoie urgent de nave de război și de submarine.

„România are neapărat nevoie de submarine și de corvete și fregate. Marina Militară e cea mai descoperită când noi suntem cei mai vulnerabili pe mare. Avem arme nu primitive, ci super-primitive la Marea Neagră. Cele două fregate ale noastre nu au armament, n-au muniție, n-au sistem de luptă. Sunt mai mult fregate pentru misiuni umanitare, pot cel mult să facă escorte și să salveze naufragiați imigranți. Iar lucrurile sunt destul de complicate și pe celelalte nave ale noastre, inclusiv puitoarele de mine și corvetele astea pe care le avem pe acolo”, a spus generalul Barbu.

Generalul (r) Alexandru Grumaz vede exact la fel lucrurile. Într-o perioadă în care Rusia nu are practic oponent în Marea Neagră, submarinele ar fi foarte utile. În plus, România ar trebui, spune el, să își construiască propria industrie militară, iar un șantier pentru vasele de luptă ar fi necesare.

„Aș apela și la submarine, aș reface flota de submarine pe care am avut-o în al Doilea Război Mondial, cu submarine de clasă mică, deci patru submarine sunt extrem de necesare (germane Tip 214-HDW). Clar că trebuie să facem niște corvete. Întrucât corvetele noastre sunt din anii '80. Aș face la Galați un Arsenal naval, pe care noi nu-l avem, l-am avut în perioada interbelică, dar acum nu-l mai avem, unde am putea repara sau moderniza navele fluviale”, subliniază generalul Alexandru Grumaz.

Economist: „Stadioanele sunt găuri în buget”

La rândul lor, economiștii nu văd cu ochi buni intenția guvernului de a continua să construiască cu nemiluita stadioane în toată țara.

„Avem nevoie de investiții în infrastructură, de căi ferate noi și de autostrăzi, nu de stadioane noi și săli de sport. Banii investiți în așa ceva nu se întorc în economie, pe când cei investiți în infrastructură, da. În Plus, UE ne dă bani pentru autostrăzi, iar noi trebuie să le cofinanțăm, nu să băgăm bani în stadioane, mai ales pe sărăcia asta”, arată analistul economic Adrian Negrescu.

Același Adrian Negrescu avertizează că, pe lângă cheltuielile enorme cu construcția, stadioanele vor fi găuri negre în buget.

„Stadioanele și sălile de sport vor necesita în continuare fonduri serioase de întreținere. Niciun stadion din România nu e profitabil, toate sunt pe minus. Autostrăzile, în schimb, ar aduce bani în economie”, mai spune el.

Doar două stadioane din România își completează vaniturile din concerte și alte evenimente internaționale de anvergură. Este vorba despre Arena Națională, din București, și de Cluj Arena, stadion care de asemenea a găzduit concerte și cel mai mare festival din România, Untold. Totuși, nici măcar așa cele două arene nu sunt profitabile.

Stadioane pentru toți, bunici și nepoți, în vreme de criză

În România se construiesc cu bani publici, prin Compania Națională de Investiții (CNI), mai multe arene sportive, dar în toate cazurile lucrările sunt în stadiu incipient sau încă doar la nivelul de proiect.

Până acum s-a dat undă verde pentru stadioanele de la Constanța, Pitești și București, unde urmează să fie ridicat noul stadion Dinamo.

Stadioanele se construiesc cu bani de la bugetul public, iar costurile însumate sunt de miliarde de lei. Spre exemplu, în cazul arenei din Șoseaua Ștefan cel Mare de la București, costul estimativ este de peste 700 de milioane de lei, echivalentul a circa 140 de milioane de euro. Arena ar urma să aibă 25.059 de locuri, va fi încadrată conform clasificărilor UEFA în categoria 4 Elite, şi va conţine şi alte spaţii precum un muzeu, un amfiteatru, un hotel, un restaurant şi chiar şi un helioport.

Și la Bacău se va construi un stadion. Noua arenă ar urma să aibă o capacitate de 20.800 de locuri și are un cost estimat de 120 de milioane de euro.

Stadionul din Constanța va fi ceva mai ieftin. Va costa circa 400 de milioane de lei echivalentul a circa 80 de milioane de euro.

Potrivit datelor CNI, noul stadion din Pitești va costa 339 de milioane de lei (aproximativ 68 de milioane de euro).

Stadioane și pentru orașele cu echipe doar în liga a treia

Alte stadioane se vor construi la Timișoara și Târgoviște.

Timișoara, la fel ca Bacăul, nici măcar nu are o echipă de fotbal în una din primele două ligi valorice din România, în timp ce Piteștiul și Târgoviște au formații în liga secundă. Anunțul construcției stadionului din Timișoara a fost făcut în această vară, de însuși premierul Marcel Ciolacu, într-o vizită în orașul de pe Bega. Noua arenă din Timișoara ar urma să coste 137 de milioane de euro.

Prim-ministrul a aruncat astfel în derizoriu anunțurile anterioare ale unor colegi de guvern, care afirmaseră că se suspendă invesitțiile inutile în stadioane și săli de sport, astfel încât banii economisiți să contribuie la reducerea deficitului imens al României. Nu este însă foarte clar când anume vor demara lucrările pentru cele două stadioane și de unde va găsi guvernul fonduri.

Totuși, în perspectiva campaniei electorale, este de presupus că se vor găsi până la urmă bani. De altfel, la aproximativ trei săptămâni de la vizita lui Ciolacu în Banat, proiectul noului stadion a primit un prim aviz favorabil de la Comitetul Tehnico-Economic, iar o Hotărârea de Guvern ar urma să fie emisă în următoarea perioadă. Pentru acest stadion, autoritățile ar putea să folosească banii care ar fi trebuit să ajungă la școli și la spitale sub formă de cofinanțare pe lângă fondurile europene puse inițial la dispoziția României prin PNRR, dar pierdute ulterior.