Uniunea Europeană a decis să se reînarmeze, pentru a descuraja orice ipotetic atac din partea Federației Ruse. Există însă mai multe probleme, inclusiv legi care anulează orice efort în acest sens, remarcă experții consultați de „Adevărul”.

Ambițiosul program ReArm Europe și cartea albă a apărării au fost aprobate de Bruxelles, iar Uniunea Europeană se pregătește să aloce nu mai puțin de 800 de miliarde de euro pentru investiții în industria de apărare. Există însă mai multe probleme. Banii respectivi nu există în clipa de față, iar țările Uniunii Europene ar urma să-și crească cheltuielile de apărare cu nu mai puțin de 650 de miliarde de euro, ceea ce pe hârtie poate să pară ușor, dar în realitate nu este clar de unde vor fi scoase aceste fonduri.

Nu în ultimul rând, diferența până la 800 de miliarde ar reprezenta împrumuturi pe care Uniunea Europeană ar urma să le facă. Anunțul Comisiei Europene, cea care a decis să recurgă la credite, nu este însă văzut cu ochi buni de toate statele membre UE, iar aici nu este vorba doar de rebelele Ungaria, Slovacia și Austria.

Legile europene se bat cap în cap cu ReArm

Și asta nu este tot. Industria de apărare este recunoscută ca o fiind energofagă, dar Uniunea Europeană se confruntă cu o criză energetică de amploare, care a dus la creșterea prețurilor la energie. Așa s-a ajuns ca energia în țările Uniunii Europene să coste de trei și până la cinci ori mai mult decât în SUA sau China, ceea ce a redus enorm competitivitatea Bruxelles-ului. State precum Germania se află în recesiune chiar din cauza prețurilor uriașe ale energiei, care au trecut pe dreapta ramuri importante ale industriei. Practic, decizia reînarmării se bate cap în cap cu politicile verzi europene, de origine socialistă, promovate în ultimii ani de ONG-uri și aduse la rang de religie în Uniunea Europeană.

Printre cei care au tras un semnal de alarmă s-a numărat premierul ceh Petr Fiala. La ultimul summit al Consiliului European, el atras atenția asupra îngrijorărilor legate de reglementările Uniunii Europene care împiedică pur și simplu producția de armament, din cauza restricțiilor dictate de Green Deal. Potrivit Euractiv, cehii au întocmit o listă a legislației problematice europene, care include norme de mediu, licențe de tranzit pentru exporturi și restricții financiare. Printre acestea se numără și controversatul REACH, regulamentul ce controlează strict utilizarea substanțelor chimice în procesele industriale. Or, industria de apărare este una dintre cele mai poluante. Chiar și numai interzicerea potențială a siliconilor, conform REACH, ar bloca din start producția. Iar exemplele ar putea continua.

Generalul (r) Dan Grecu, actualmente președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, și profesorul universitar Bogdan Glăvan, expert în macro și microeconomie, încearcă să dea câteva soluții pentru combaterea sabotării industriei de apărare europeană și românească de politicile anterioare cu care intră evident în conflict.

Mai mergem pe Green Deal sau trecem hotărât pe ReArm?

Generalul (r) Dan Grecu a fost decorat atât de americani, cât și de NATO și ONU. Mai exact, după misiunile sale în Irak, Afganistan, Etiopia și Eritreea, el a fost decorat cu Medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii (US Army Commedation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE și medalia NATO pentru operații ,,non article five”. Din perspectiva militarului, generalul Grecu este rezervat și spune că România, dar și Europa, în general, au neglijat în ultimele trei decenii industria de armament. Așa s-a ajuns în situația în care Bruxelles-ul se simte în prezent vulnerabil în fața politicilor agresive și total imprevizibile ale Rusiei, însă nici măcar acum nu există un plan clar de acțiune.

„România, chiar Europa, se află într-o mare dilemă vis-a-vis de situația asta, situația actuală, pentru că au foarte multe proiecte și mult mai puține realizări. Green Deal-ul, după cum observați, care a fost foarte optimist și există programe deosebit de importante și atât importante din perspectiva costurilor, cât și din perspectiva a ceea ce se urmărește. La polul opus, vedem poziția Statelor Unite și a Chinei, care stimulează producțiile de energie bazate pe carbune, folosirea industriei metalurgice care se bazează tot cu combustibili fosili, ceea ce le asigură suficientă energiei și costuri mult mai reduse. În Uniunea Europeană s-a mers pe Green Deal și vedem cum, din cauza costului ridicat al ecologiei, întreaga industrie auto europeană, dar nu numai industria auto, suferă serios. ReArm, reînarmarea Europei, este iarăși o problemă importantă. Vedem cum Europa este net în spatele Statelor Unite, de exemplu, sau a Federației Ruse ori a Chinei, vis-a-vis de investițiile pe care le fac în apărare. Drept dovadă că, deși Europa susține Ucraina cu fonduri aproape egale cu cele oferite de SUA, atunci când vorbim de sprijin în materie de armament, intelligence și alte situații, avantajul este net de partea americană”, spune generalul Grecu.

În opinia sa, Bruxelles-ul va înțelege că problema reînarmării e una stringentă și va face modificările legislative necesare pentru a duce la revirimentul industriei de apărare, mergând până la relaxarea restricțiilor impuse de Green Deal. Asta nu înseamnă însă că nu mai sunt și alte piedici.

Piedici peste piedici

„Oricum, programul ReArm, care este pus în discuție va dura mult pentru că nu sunt pregătite capacitățile de producție la nivelul dorit. Vedem că sunt probleme mari, inclusiv cele de ecologie, sunt probleme inclusiv vis-a-vis de tratate internaționale, iar recent Polonia și țările baltice au anunțat că vor să se retragă din tratatul de la Ottawa, cel privind interzicerea utilizării minelor antipersonal. În următorii ani, statele europene vor conștientiza necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, dar și acestea vor trebui făcute cu cap”, mai spune generalul Grecu.

Profesor universitar, expert în macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard“, Bogdan Glăvan spune că Uniunea Europeană este obligată să treacă la reînarmare. Totuși, în opinia sa, Bruxelles-ul nu a găsit cele mai bune soluții pentru finanțare.

Nu este foarte clar ce soluții de compromis are Uniunea Europeană și ce va avea prioritate pe viitor între politicile radicale de mediu, tipic socialiste, autoimpuse de Bruxelles încă de acum câțiva ani și decizia reînarmării europene. Asta în condițiile în care Europa se bazează pe energia regenerabilă ultra scumpă, dependentă de capriciile vremii și insuficientă pentru a susține o economie dezvoltată.

Simplu pe hârtie, complicat în practică

„Creșterea cheltuielilor militare pentru Europa este, după părerea mea, un imperativ politic. Însă orice economist serios știe că astfel de cheltuieli nu sunt benefice din punct de vedere economic. Am auzit și o mare aberație că aceste cheltuieli vor stimula economia Europei și o face nu știu ce, ba chiar că și piețele financiare reacționează pozitiv la chestia asta. Asta este o mare prostie și o mare confuzie. Creșterea cheltuielilor militare nu are cum să reprezinte altceva decât un sacrificiu. Deci nu reprezintă ceva pozitiv pentru economie, o chestie productivă care să ne crească în viitor bunăstarea. Nu, este un sacrificiu pe care într-adevăr trebuie să-l facem pentru a fi în siguranță și pentru ne păstra nivelul de bunăstare sau pentru a putea ne spori bunăstarea în viitor producând. Altminteri, resursele consumate de armată sunt resurse pe care le luăm din producția civilă. Deci cu cât o țară alocă mai mult pentru armată, cu atât alocă mai puțin pentru producția civilă. Și la limită avem, de exemplu, Coreea de Nord care alocă totul pentru armată și nimic pentru mâncare și pentru sănătatea oamenilor și așa mai departe”, spune profesorul bucureștean.

În opinia sa, politicienii nu explică populației aceste lucruri, ceea ce se poate întoarce împotriva actualei clase politice. Bogdan Glăvan este chiar mai tranșant și spune că politicienii nu caută să le explice oamenilor necesitatea înarmării.

Europa, sabotată de politicienii săi

„Din acest punct de vedere, evident că reprezintă un sacrificiu și e păcat că politicienii nu le explică oamenilor și pentru a mia oară în istorie, din diverse motive, tot caută mijloace de a păcăli, de a cumpăra timp, de a ține lumea anesteziată pe principiul stați liniștiți, totul e sub control, totul e bine, totul e nemaipomenit. Nu, de fapt nu e deloc bine. De aia trebuie să ne înarmăm, din cauză că nu e bine. Și trebuie să plătim pentru asta. Deci nu e bine. Trăim vremuri complicate, proaste, trebuie să plătim pentru asta. Trebuie să facem un sacrificiu. Toată lumea trebuie să înțeleagă chestia asta. Dacă nu, atunci nu o să mai avem parte de democrație. Deci totul presupune un cost. Și dacă nu vrem să infantilizăm lumea, să o luăm de proastă și să o infantilizăm iarăși, ținându-o așa anesteziată, trebuie să îi spunem în față adevărul. Și adevărul este că va trebui să plătim mai mult pentru armată. Armata, armele, tehnica militară, totul ne va costa. Că nu o să plătească americanii pentru noi sau klingonienii sau alții. Deci trebuie să ne chivernisim mai bine banii”, mai spune Glăvan.

Sacrificii va trebui să facă inclusiv România. Practic, adaugă expertul, toată Uniunea Europeană va trebui să facă sacrificii serioase. Însă acest sacrificiu, care va fi făcut tot de populație, pentru că banii nu vor veni din buzunarele politicienilor, ar fi putut fi lesne evitat, crede profesorul Glăvan. Dacă statele europene nu ar face pe alte planuri o risipă uriașă și fără sens, ar fi existat suficiente fonduri pentru reînarmare, fără a fi nevoie de împrumuturi care vor fi plătite ulterior tot de oamenii de rând.

„Trebuie să facem un sacrificiu. De asta și România trebuie să facă sacrificii și Franța trebuie să facă și Germania. Adică toate țările și toate guvernele care până acum au risipit banii. Deci de acum încolo nu mai trebuie să mai risipim banii. Nu mai merge să îi mai risipim cum i-am risipit până acum. Și deci, toate aceste segmente sociale privilegiate, toate aceste politici stângiste, socialiste, care au dus la risipirea banilor, trebuie cumva să înceteze sau să fie diminuate pentru a face rost de bani pentru industria de apărare. Politica de Green Deal intră aici, se încadrează la risipă. Adică este un exemplu perfect, un exemplu foarte bun de politică socialistă care în esență, de ce e socialistă? Pentru că presupune o planificare centrală, adică o directivă. Cineva de sus trasează o directivă și toată lumea trebuie să se supună”, susține profesorul Bogdan Glăvan.

Nu întâmplător Uniunea Europeană este surclasată la toate capitolele de SUA și de China, inclusiv în ceea ce privește tehnologia.

„Exact așa ne-am împușcat singuri în picior. Atenție, noi singuri ne-am împușcat în picior folosind resurse scumpe și scumpindu-ne artificial resursele, energia, prin Green Deal. Banii rezultați sigur că au ajuns la buget de unde au fost «păpați», au fost făcuți praf. Ăsta e adevărul chiar dacă nu le place unora. Au fost «păpați» de politicile asistențialiste din țări ca Franța și Spania. Și nu doar în aceste țări. Dacă ne uităm cine protestează și cine nu e de acord cu oprirea acestei risipe, vedem că socialiștii în Spania nu sunt de acord. Socialiștii nu sunt de acord să facă economie, să chivernisească banii, ci îi dau pe tot felul de pomeni și politici populiste pentru a fi din nou votați. E o altă formă de anestezie pentru popor. Dă-le pomeni oamenilor ca să voteze pentru tine. Ori, noi trebuie să mai reducem pomenile astea. Banii obținuți astfel din reducerea cheluielilor inutile ne-ar ajunge pentru reînarmare și nu ar mai trebui să luăm bani de la Sănătate și Educație sau să împrumutăm”, dezvoltă economistul.

Vindem iluzii și aruncăm banii pe fereastră

Până când politicienii nu vor decide să reducă cheltuielile uriașe și inutile, România, la fel ca și alte state europene, va continua să se împrumute la nesfârșit, iar în acest fel vor crește datoriile și deficitul bugetar, totul cu efecte dezastruoase asupra economiei. În plus, dacă nu va fi stopată risipa, prin creșterea efectivelor militare, piața muncii va avea de suferit, așa cum banii destinații înarmării vor fi în final decontați inclusiv din Educație și Sănătate, domenii care dintotdeauna au fost oricum finanțate.

„Absolut nimic nu e pe gratis. Rachete, avioane, tancuri sau mai mulți militari în armată, nimic nu e pe gratis. Și pe ei trebuie să-i plătim și trebuie să-i scoatem de undeva. Înainte erau poate frizeri, sudori. Acum vor fi militari. Deci nu o să mai avem probabil frizeri și sudori. Este foarte limpede. Acest lucru trebuie spus că orice alocări suplimentare pentru armată presupun un sacrificiu, banii trebuie luați de altundeva. Dacă noi le spunem oamenilor că efortul ăsta nu presupune niciun sacrificiu, vom instiga, vom pava drumul către iad. Vor exista aceleași consecințe democratice și economice care au existat în România în ultimii ani și care sunt cauzate de înșelarea sistematică a populației de către guvernanți. Totul până când populația și-a pierdut complet încrederea în toți mincinoșii ăștia. Pe fondul ăsta iau tot mai multe voturi radicalii, în România și în toată Europa, pentru că oamenii sunt dezamăgiți de actuala clasă politică. Tot ce trebuie să facă e să nu mai arunce banul public pe ferastră, iar atunci vor exista bani pentru necesități, fără să se recugă la împrumuturi”, subliniază expertul.

Alți bani risipiți sunt cei din subvențiile uriașe acordate prin politicile Green Deal. Suprataxarea altor surse de energie în afara celor regenerabile a dus la scumpirea uriașă a energiei, ceea ce a blocat economia.

„Aici intră o bună parte din Green Deal. Aici nu ne referim la ecologismul de care e nevoie totuși, pentru că nu e normal să ne batem joc de planetă. Ne referim la ecologismul fanatic, care a dus la scumpirea energiei prin suprataxarea combustibilililor. Și cum spuneam, la protecția socială exagerată. Toate țările europene au sisteme de asistență socială super generoase, iar asta nu încurajează munca, ci aduce risipa banului publoc. Adică în Franța, unde discuția este mereu aceeași și este ceva incredibil, se discută despre scăderea vârstei de pensionare în loc să li se explice oamenilor că vârsta de pensionare nu poate decât să crească, pentru că noi trăim mai mult și în consecință ne vom păstra în viața activă din ce în ce mai mult. Există tot felul de lunatici și în Occident și care au o reprezentare politică. Care se opun oricărei reforme. Au șapte feluri sau douăzeci de feluri de pensii. Adică treaba asta cu pensiile speciale, pentru că astea nu există numai în România, ci și în alte țări, inclusiv în Franța”, încheie profesorul Bogdan Glăvan.