Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care au judecat cazul Laurei Vicol, al soțului său, Vladimir Ciorbă, și a celorlalți inculpați din dosarul Nordis, motivează că s-a luat decizia de punere în libertate deoarece „lipsește temeiul factual necesar pentru dispunerea unei măsuri preventive în cauză”.

Laura Vicol a primit cadou un balon roșu la ieșirea din arest/FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea

Potrivit motivării, investigația a durat 2 ani și 7 luni, declarând că există dubii cu privire la caracterul ilicit al tranzacțiilor efectuate de reprezentanții Nordis.

„În data de 22.06.2022, parchetul a demarat o investigație cu privire la faptul că în perioada 2019 -2021 reprezentanţii NORDIS MANAGEMENT SRL au constituit un grup infracţional organizat în vederea transferării a peste 30.000.000 lei din conturile societăţii sus-menţionate în conturile bancare aparținând numiţilor Poştoacă Gheorghe Emanuel, lvan Maria şi Matei Cristian Andrei (asociaţi şi angajaţi ai societăţii) cu diferite justificări, operaţiuni urmate de retrageri repetate de la ATM sau de retransferarea sumelor în conturile unor persoane fizice, existând suspiciunea că toate acestea au avut ca scop real însuşirea sumelor respective de către membrii grupării, investigatia in rem a durat peste 2 ani și 7 luni, timp în care, astfel cum rezultă din cuprinsul ordonanțelor de punere în mișcare a acțiunii penale, transferul de capital a continuat (până în anul 2024), aceasta în condițiile în care parchetul monitoriza actele societăților comerciale investigate.

Acest aspect relevă fie o ineficiență probatorie în cauză, fie existența unor dubii cu privire la caracterul ilicit al acestor tranzacții, ori cu privire la tipicitatea faptelor investigate”, spun judecătorii.

În continuare, potrivit motivării, procurorul trebuia să realizeze o expertiză financiară a tuturor tranzacțiilor societăților investigate.

„Omisiunea procurorului de a parcurge procedeul probatoriu al expertizei a afectat în mod substanțial determinarea la standardul suspiciunii rezonabile a legalității tuturor tranzacțiilor societăților investigate pentru a putea stabili existența și amploarea actelor de delapidare”, se arată în motivarea instanței supreme.

Judecătorii mai explică și faptul că cheltuielile cu zborurile comerciale sau private și achiziționarea autovehiculelor fac parte din strategia de imagine a oricărui reprezentant privat.

„(n.r. instanța) nu va reține existența unor suspiciuni rezonabile referitoare la săvârșirea delapidării, prin plata salariilor, nefiind efectuate investigațiile care s-ar fi impus în raport de faptul că majoritatea lucrărilor de construcție s-au efectuat în regim de antrepriză și regie proprie.

Tot astfel, cheltuielile constând în achiziția de zboruri comerciale sau private, autovehicule sau cheltuirea unor sume de bani cu titlu de protocol fac parte din strategia de imagine a oricărui întreprinzător privat, fără a putea fi calificate ca acte de delapidare”, spun judecătorii.

„Lipsește temeiul factual necesar pentru dispunerea unei măsuri preventive în cauză”

De asemenea, judecătorii au constatat că acuzația nu este cea de delapidare, ci de folosire cu rea credință a creditului societății, deci inculpații nu pot fi reținuți din cauza comiterii vreuneie din infracțiunile de care au fost acuzați că le-au comis.

„Probele administrate până la data formulării propunerii de arestare preventivă și modul de descriere a actelor de delapidare, în special în raporturile cu alte societăți comerciale, fac ca în realitate configurația juridică a acuzației să nu fie cea de delapidare, ci infracțiunea de folosire cu rea – credință a creditului societății, prevăzută de art.272 alin.(1) lit. b) din Legea nr.31/1990

În privința inculpaților VICOL-CIORBĂ LAURA CĂTĂLINA, ȘAITOȘ BOGDAN-ADALBERT, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA-CLAUDIA, IVAN GEORGE-MARIAN, VASILE GABRIELA-ALINA și MATEI CRISTIAN-ANDREI nu se poate reține suspiciunea comiterii vreuneia dintre infracțiunile de care au fost acuzați și prin urmare lipsește temeiul factual necesar pentru dispunerea unei măsuri preventive în cauză”, este concluzia completului de judecată care a judecat solicitarea Parchetului de arestare preventivă.

Amintim că la 3 februarie DIICOT a efectuat nu mai puțin de 65 de percheziții în România și Monaco în dosarul Nordis , ridicând peste 50 de sisteme informatice și dispozitive de stocare a datelor, telefoane mobile, sume de bani în lei, euro și alte monede, înscrisuri, obiecte de lux (ceasuri, bijuterii și genți ce poartă însemnele unor mărci cunoscute).