Magistraţii Curţii Constituţionale a României au decis miercuri amânarea pentru 8 decembrie, adică la două zile după alegerile parlamentare, a sesizării înaintate de Avocatul Poporului şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema legii care impozitează drastic pensiile de serviciu a numeroase categorii socio-profesionale. A fost a treia amânare a judecării dosarului, după cele din 14 iulie şi 30 septembrie, care ar diminua lefurile celor care au pensii de foşti parlamentare, foşti magistraţi, foşti piloţi sau au primit acest drept după ce au fost la şefia unor instituţii precum Curtea de Conturi, precum şi a judecătorilor CCR, adică persoanele responsabile de analiza legalităţii legii.
Concret, prin proiectul adoptat de Parlament la 17 iunie, pensiile de serviciu de peste 2000 de lei sunt impozitate cu 10%, în timp ce pensiile de serviciu de peste 7.000 sunt impozitate cu 85%. Aleşii din PSD, PNL şi USR s-au luptat în vară pentru asumarea paternităţii legii, cu toate că, scriptic vorbind, proiectul fusese iniţiat de Eugen Teodorovici, fără a avea susţinerea nici măcar a colegilor de partid, care au preferat să-l îngroape la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor timp de un an. Demersul venea după eşecul desfiinţării pensiilor speciale, lege care nu a trecut de CCR, după ce aleşii PSD şi PNL au redactat un proiect de lege cu numeroase probleme de constituţionalitate, acestea fiind ştiute inclusiv de liderii celor două partide.
Atacarea la CCR a proiectului de lege privind supraimpozitarea a fost făcută de Avocatul Poporului, Renate Weber, şi de reprezentanţii Curţii Supreme, adică de magistraţi care sunt afectaţi dacă legea intră în vigoare. Argumentele acestora au fost faptul că prin lege are loc o dublă impozitare a veniturilor şi că are loc discriminarea celor care beneficiază de o asemenea pensie.
Judecători cu două pensii speciale
Întreg demersul politicienilor a fost tocmai suprataxarea unor venituri considerate foarte mari, raportat la cetăţeanul obişnuit. Consistenţa veniturilor datorată pensiilor speciale poate fi clar văzută inclusiv în cazurile judecătorilor CCR, unii dintre ei primind şi câte două pensii speciale cum sunt cazurile lui Valer Dorneanu şi Marian Enache. De exemplu, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a primit în anul 2019 454.068 de lei pentru funcţia de magistrat CCR şi 75.396 de lei lei pentru mandatele de parlamentar. Un calcul al acestora arată că a primit doar din pensii speciale aproape 530.000 de lei, adică lunar a avut venituri de circa 45.000 de lei (circa 9.200 de euro) exclusiv din pensii, la care adăugăm salariul de profesor şi indemnizaţia de la CCR. Dacă ar avea loc supraimpozitarea pensiilor speciale ale lui Dorneanu, şeful CCR a încasa lunar doar circa 12.200 de lei (2500 euro) din pensii speciale.
Şi Marian Enache a primit în 2019, conform declaraţiei de avere, 497.569 de lei specială pentru funcţia de magistat CCR (sumă în care sunt menţionate şi diferenţe restante) şi 92.676 de lei pensie specială pentru anii petrecuţi în Parlament. Calculele arată că, dacă ne raportăm la veniturile din pensiile speciale din 2019, Enache n-ar mai încasa 49.000 de lei lunar (adică aproximativ 10.000 de euro), ci 12.800 de lei (adică aproximativ 2.600 de euro). Bineînţeles, la acestea s-ar adăuga alte venituri, cum e salariul de judecător CCR.
