Coleg cu militarii din Congo: Aveţi poziţia şapte, avem un Romeo (R) mort. Ăştia ne mierlesc pe toţi. Cum ne mişcăm cum ne ciuruie capul. Nu ne putem nici evacua de aici, nu ne putem scoate singuri de aici. Suntem depăşiţi. L-am pierdut pe Victor.

Coleg cu militarii din Congo: Arma cu care au fost loviți, arma cu lunete M50 este o armă pe care o au doar Statele Unite. Avem nevoie de sprijin să putem face evacuarea cât se poate de repede. Situaţia e foarte critică aici. A căzut mortiera între noi. Au murit trei băieţi şi vreo opt răniţi.

Bilanţul românilor ucişi de rebeli în Congo creşte de la zi la zi. A ajuns la cinci. Vasile Badea este printre cei care şi-au pierdut viaţa sub ploaia de gloanţe. A plecat în Congo ca mercenar. Lucra la Poliţia Capitalei şi instruia luptătorii Serviciului de acţiuni Speciale. În urmă cu mai bine de jumătate de an ar fi intrat în concediu fără plată si s-a dus să lupte alături de forţele guevrnamentale în statul sufocat de războaie civile.

Potrivit surselor Observator, nu este singurul poliţist mercenar în Africa. Între 15 şi 20 angajaţi ai Poliţiei Capitalei şi-au suspendat contractele şi sunt acum în astfel de misiuni.

Coleg cu militarii din Congo: Recrutarea, în primul rând, nu s-a făcut pe baza unor teste. Recrutarea s-a făcut pe bază de cunoştinţe. 5.000 de dolari pe lună.

Reprezentanţii Ministerului de Interne şi Poliţiei capitalei nu au comentat până acum situaţia poliţiştilor deveniţi mercenari, dar sindicaliştii spun că nu există legi care să le interzică această reprofilare profesională pentru câteva luni.

Marcel Ciolacu, premierul României: De ce a plecat acum un an de la MAI? Că aşa a dorit. De ce a dorit să fie mercenar? Pentru că le place riscul.

Aproape 1.000 de români fac parte din grupare

Fostul poliţst făcea parte din gruparea condusă de Horaţiu Potra, luptător de profesie şi el, din Mediaş. Numărul românilor plecaţi să facă instrucţie şi pază în Congo se apropie de o mie. Printre ei sunt şi mulţi militari.

Cristina Filip, reporter Observator: În astfel de misiuni nu merge oricine. Instructorii sunt foşti militari cu experienţă uriaşă în teatrele de operaţii şi în război. După ce se retrag din Armată, ajung în evidenţele grupărilor de legionari. De acolo, sunt selectaţi şi trimişi în zone de conflict, cum este şi Sake, din Congo.

Cei 20 de români din această misiune se aflau într-o zonă greu accesibilă, într-o tabără improvizată de instruire, în apropierea oraşului Sake din regiunea nord Kivu când au fost atacaţi de gruparea paramilitară M23. Au fost înconjuraţi din toate părţile. Trupele de rebeli au blocat drumurile şi nu le-au dat nicio şansă să scape.

Coleg cu militarii din Congo: M23-ul, din ce am înțeles eu, sunt foști militari ai armatei, ai Republicii Democrate Congo, care s-au opus președintelui și au dezertat TAIE și au trecut de partea cealaltă, a Rwandei.

Cât costă repatrierea

Deşi au plecat pe cont propriu, misiunile diplomatice fac tot posibilul să-i repatrieze pe cei decedaţi.

Alexandru Ruş, Federaţia Funerară Română: Cel mai devreme undeva la două trei săptămâni durează formalităţile de repatriere. În mod normal costul de repatreiere din zona respectivă sunt între 10 şi 15 mii de euro. Transportul se va face cu o aeronavă privată.

Situaţia românilor plecaţi la luptă în Congo se înrăutăţeşte. După atacul rebelilor, răniţii au fost trimişi în România cu zboruri de linie pentru că sistemul medical de acolo nu e pregătit să îi trateze. Iar mulţi din cei au suprvaieţuit miraculos vor veni zilele următoare acasă, pe cont propriu.