Donald Trump a promis că va opri războiul din Ucraina, dar nu este deocamdată clar când și cum se va întâmpla asta. Într-o analiză pentru „Adevărul”, politologul Flavius Caba explică ce pârghii ar putea să aibă Trump și cum i-ar putea convinge pe Putin și Zelenski să oprească focul.

Războiul din Ucraina ar intra în al patrulea an, pe 22 februarie 2024, iar în tot acest timp a provocat sute de mii de victime, dacă nu milioane, însumat, în cele două tabere. În acest moment, Rusia și-a intensificat ofensiva în estul Ucrainei și obține succese după succese. Nu întâmplător, președintele Zelenski și-a schimbat discursul.

Astfel, după ce anterior afirmase că nu va face pace cu Rusia până ce nu va reuși elibereze toate teritoriile ocupate de trupele Moscovei, Zelenski a vorbit în ultimele săptămâni despre pace, inclusiv în termenii în care Ucraina ar ceda, cel puțin temporar, anumite teritorii. Analiști militari și politici din întreaga lume au confirmat că, în fața tăvăluglui rus, aceasta ar fi singura soluție, în condițiile în care Ucraina pare să fi ajuns la capătul puterii, iar resursele umane ale Kievului sunt aproape epuizate.

Există însă și voci care susțin în continuare că Ucraina nu poate să facă pace cu inamicul său până când nu se va găsi într-o situație mai bună pe front, pentru a putea să negocieze ulterior dintr-o poziție mult mai bună. Este și opinia Kajei Kallas, înalt reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate din 2024, însă nu e o poziție singulară. În schimb, susținătorii ideii unei păci cât mai rapide cred că există riscul ca, în cazul în care Ucraina nu va accepta un armistițiu cât mai rapid, să piardă alte teritorii importante.

Dincolo de cele două poziții opuse ale diverșilor politicieni și analiști politici, Kievul își pune acum toate speranțele în Donald Trump. Rămâne însă de văzut cu ce argumente și până unde va insista Trump pe lângă omologul său rus ca războiul să înceteze.

Într-o analiză pentru „Adevărul”, politologul Flavius Caba explică ce pârghii ar putea să aibă Trump și cum i-ar putea convinge pe Putin și Zelenski să oprească focul.

„Să spunem din start că o pace în adevăratul sens al cuvântului e puțin cam mult spus și, după cum am văzut și în ultimele declarații ale ambilor lideri se vorbește mai degrabă de un arminstițiu, de o încetare a focului. E o nuanță importantă de urmărit și în declarația lui Trump, care a spus clar în 24 de ore va opri războiul, nu că va face pace”, spune Caba.

Expertul este convins că primele discuții în acest sens au fost deja inițiate, iar în următoarea perioadă ar trebui să apară primele informații preliminare.

„Ambii lideri caută un moment oportun, cât mai repede posibil, după inaugurarea președintelui Trump la Casa Albă, ca să aibă loc o întâlnire. Există mai multe variante, nu este foarte clar deocamdată unde se vor întâlni. Ca locuri de întâlnire se vehiculează anumite locuri interesante, de exemplu Astana, în Kazahstan. Ar fi un loc favorabil pentru ambii lideri, știut fiind că ambele părți, atât SUA cât și Rusia au interese speciale în zona respectivă. Consider că prima dată se vor întâlni în format restrâns - doar Putin cu Trump, fără Zelenski. Ulterior, se va trece la alte elemente, am văzut și ceea ce, declarația lui Trump din ultimile zile, dar și declarația lui Trump pe timpul întâlnirii cu Zelenski. Deci există această dorință de începere a discuțiilor”, mai spune el.

Însă nu doar Astana s-ar înscrie pe o listă selectă unde ar putea să aibă loc o primă întâlnire între cei doi lideri, iar ulterior negocieri la care să ia parte, așa cum e normal, Ucraina.

„În zona Golfului, a fost vehiculat ca loc de întâlnire Qatar. Totuși, după părerea mea, mai repede am putea să vedem o asemenea întâlnire în Arabia Saudită. Pe ce mă bazez când spun asta? Știm că Trump dorește să acorde întâietate în negocieri și acordului dintre Arabia Saudită și Israel. În plus, și Putin, bineînțeles, acceptă și Arabia Saudită, mai ales în contextul formatului OPEC+. Și mai e ceva. Mohammad bin Salman Al Saud (n.r. - prințul moștenitor saudit), Putin și președintele Trump, toți trei au o chimie de lideri puternici care ar favoriza o întâlnire în Arabia Saudită și ar potența destul de mult. Aici să ne amintim și să ținem cont că în 2016, când a câștigat primul mandat și a efectuat prima vizită în Orientul Mijlociu, Trump a mers mai întâi în Arabia Saudită și abia după în Israel. Bine, una după alta, dar prima dată a călcat pe teritoriul Saudit. Acum, altă variantă vehiculată ar fi zona Uniunii Europeane și anume Ungaria, unde vedem că premierul Orban face anumite demersuri în acest sens și este bine văzut de Trump”, adaugă Flavius Caba .

Mai departe, Donald Trump a făcut deja primii pași încă dinaintea „înscăunării” sale la Casa Albă. Dar e de văzut care va fi continuarea, spune specialistul:

„Un element, un prim pas, dacă vreți un alt pas important pot spune că este nominalizarea emisariului special pentru Ucraina lui Keith Kellogg de către Trump. Acesta e un fost militar cu experiență în domeniul negocierilor și deja a pregătit un plan. Bineînțeles, Trump cu echipa sa a încercat să maximizeze negocierile, dar ce vreau să evidențiez aici e faptul că nu înseamnă că dacă se intră în aceste negocieri, gata, Ucraina e abandonată. Nu, Trump nu abandonează Ucraina.”

O discuție aparte va fi în ce privește acceptarea Ucrainei în NATO. Aceasta a fost din start una din liniile roșii peste care Rusia nu a vrut să treacă. Cel mai probabil, spune Vlad Caba, vor fi unele negocieri și se va ajunge la un compromis prin care Ucrainei i se vor oferi anumite garanții, dar nu și statutul de membru NATO, cel puțin pe termen scurt și mediu.

„Probabil aici președintele Trump poate avea o pârghie asupra lui Putin și ar putea să asistăm la un astfel de element. Bineînțeles, Putin pleacă la masa negocierilor cu acele linii roșii pe care le-a spus și anume elementele acordului de la Istanbul din martie 2022 și cu realitatea de pe teren și anume exact situația și cu anexarea a teritoriului respectiv. Aici undeva cu situația actuală de pe teren vine exact, se potrivește pe planul lui Keith Kellogg. Anume, el propune ideea cu înghețarea liniilor actuale din teren, a situației actuale. Nu întâmplător în perioada aceasta Putin încearcă să maximizeze acțiunile în Ucraina, să ocupe cât mai mult teritoriu. Dar asta nu înseamnă că americanii sau Ucraina vor renunța în totalitate la teritoriul ocupat de Rusia. Probabil, așa cum există semnale, va exista un aspect prins în negociere și anume că Ucraina nu va fi admisă o perioadă în NATO”, mai afirmă el.

Flavius Caba vorbește și despre faptul că Trump și-ar dori un premiu Nobel pentru pace, iar acesta ar fi un alt argument în sprijinul ideii că este sincer interesat să pacifice Ucraina:

„Probabil că își dorește foarte mult să instaureze această încetare a focului, să instaureze pacea probabil, să meargă și înspre Orientul Mijlociu, astfel încât să fie nominalizat la premiul Nobel pentru pace. Acesta ar putea fi un element esențial pentru anul viitor și un argument să-l vedem pe Trump nominalizat la premiul Nobel pentru pace. Eu consider că prin acest emisar special, Kellogg, și prin arta de negociere a lui Trump, SUA au argumente puternice. Trump în sine este omul care știe cum să încheie un acord. Chiar dacă, probabil, la început ar fi posibil să ni se pară că acordurile încheiate nu ar fi neapărat în favoarea Ucrainei, putem să fim siguri că Trump, că America nu va renunța la Ucraina. Pentru că America dorește în continuare să ofere un anumit sprijin și să vândă armament, echipament militar și alte lucruri Ucrainei. Deci, Trump cred că va ști cum să securizeze și acest aspect, în timp ce Ucraina va avea cu siguranță tot interesul să continue să se înarmeze.”

În discuțiile cu Vladimir Putin, Donald Trump ar putea face anumite concesii. O discuție ar fi despre ridicarea sancțiunilor economice împotriva Rusiei sau măcar a unor sancțiuni. Și nu numai atât. Orientul Mijlociu și sfera de influență din regiune ar intra în ecuația discuțiilor.

„Există posibilitatea, inclusiv Keith Kellogg în planul să propune această ridicare a sancțiunilor economice sau o parte din sancțiunile economice. Acesta este un element. Pe aspectul comercial, economic, al sancțiunilor se va discuta, iar în plus s-ar putea și să aibă loc o reîmpărțire a unor sfere de influență. Inclusiv problema Siriei poate fi discutată, adică cu prezența Rusiei în Siria sau influența Rusiei în Siria. Și putem să ne așteptăm să vedem negocieri ruso-americane privind Siria și Libia. Deci, va fi un acord amplu. Eu consider că va fi un acord amplu pe lângă chestiunile de sancțiuni economice și pe care le-am menționat deja. Nu în ultimul rând, există posibilitatea să se discute inclusiv de tratatul «Cer deschis». Mă refer aici și la alte tratate în ceea ce privește utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune”, subliniază Flavius Caba.

Astfel, negocierile dintre SUA și Rusia vor depăși cu mult discuțiile despre un acord de încetare a focului în Ucraina. Atât SUA cât și Rusia ar intenționa să discute și să reglementeze și alte aspecte, în condițiile în care în ultimii ani comunicarea dintre cele două puteri a fost aproape inexistentă.

„Va fi un acord, cred, undeva extins, comprehensiv pe mai multe dimensiuni. Eu consider că vor fi dezbătute și elemente complexe. Cel mai probabil președintele Putin dorește să abordeze un pachet de negocieri cu Trump, nu doar o simplă negociere punctuală. De aici văd o schimbare a paradigmei în sistemul relațiilor internaționale sau în sistemul internațional începând cu venirea președintelui Trump la Casa Albă, unde statele din lume se vor confrunta cu anumite provocări, astfel încât să-și vor fi nevoite să-și ajusteze politicile sociale și economice în nou context al relațiilor, al sistemului internațional, care urmărește sau urmează anumiți pași spre izolaționism, naționalism, acest război economic, război tarifat. Oricum, problema principală a președintelui Trump rămâne China. Mai exact relația comercială cu China”, mai arată Caba.

Așa cum mulți analiști politici americani au îndemnat în ultimii ani, SUA ar putea să încerce să scindeze alianța ruso-chineză. Și chiar dacă pe termen scurt și mediu nu se pune problema ca Rusia și China să fie despărțite, interesul Americii este ca cele două puteri să fie divizate. Istoria amintește, de altfel, că pe timpul Războiului Rece, începând cu mandatul Richard Nixon, SUA s-au apropiat de China și au speculat neînțelegerile dintre Rusia și China.

Ulterior, americanii au încercat să se apropie de Rusia lui Gorbaciov și Elțîn, tot pentru a preveni o alianță Rusia – China sau Rusia – Europa. De altfel, președintele Joe Biden a fost criticat în momentul în care a decis să sprijine Ucraina împotriva Rusiei, iar mulți analiști politici americani l-au avertizat că pe termen mediu și lung America va pierde enorm prin faptul că „a împins Rusia în brațele Chinei”, adică exact ceea ce alți lideri americani au evitat cu orice preț.

„Există și această posibilitate, acesta este alt aspect care se vehiculează a fi pus în discuție. Probabil nu va fi efectiv în mod direct prezentat publicului, dar cu siguranță poate fi și acesta un element, iar Trump ar fi tentat să încerce să-l atragă pe Putin și să-l facă, pe cât posibil, să se distanțeze de China. Pentru că, pentru SUA China e marea amenințare, nu Rusia. Dar aici, cred eu totuși că partea rusă nu va fi ușor atrasă înspre această direcție. De ce? Trump rămâne patru ani la Casa Albă, pe când relația sino-rusă, după cum am văzut și din declarațiile lui Putin și Xi, și-au declarat acel acord nelimitat. Dar cu siguranță vor fi elemente în care Rusia va lua în considerare faptul ca unele elemente, cel puțin pe domeniul comercial, să le reruteze astfel încât să își mai diminueze relația cu China pe acest domeniu. Per general, vorbind, și acesta este unul dintre obiectivele președintelui Trump, de a mai nuanța relația dintre Rusia și China”, încheie Flavius Caba.