Cum justifică băncile faptul că percep comisioane mari la tranzacţiile cu cardul
„Intenţia de a plafona comisionul interbancar este de înţeles, o susţinem, respectiv aceea de a avea un echilibru pe piaţă sau să măreşti nivelul de echilibru în piaţă, să creşti accesibilitatea clientului către un produs şi să măreşti volumul tranzacţiilor cu acel produs într-o piaţă pe care se vrea să se evite tranzacţiile cu numerar. Văzând însă că suntem într-un moment în care plata cu cardul reprezintă 5-6%, România fiind aproape pe ultimul loc în Europa, îţi pui problema cum dezvolţi un produs, cum faci o investiţie. Prima etapă a unei investiţii este cea a preţurilor relativ mari pe care încerci să le recuperezi sau cum să-ţi amortizezi o investiţie pe un volum mic de tranzacţii“, a spus Dănescu la o conferinţă.
El a arătat că investiţiile sunt mai uşor de susţinut într-o piaţă în care volumul tranzacţiilor cu cardul este spre exemplu de 50%.
„Şi să ucizi acest produs spunând că vrei să-l dezvolţi limitând preţurile acelui produs, în momentul în care investiţiile trebuie făcute şi dezvoltate. Este o contradicţie între termeni, între necesarul de a investi şi a dezvolta un produs într-un moment istoric, la început, într-o economie care trebuie să prindă din urmă celelalte economii şi plafonarea costurilor. Se iau exemple din anumite ţări, cu alte situaţii şi se creează un algoritm general ideal, care nu are legătură cu nevoia economiei într-un anumit moment, într-un anumit context. România este ţara în care bancarizarea este de 60% active, relativ la PIB. În Europa, acest procent este de 360%. Normal că preţurile băncilor nu pot fi la fel de mici“, a adăugat Dănescu.
Guvernul vrea limitarea comisioanelor
Guvernul vrea limitarea comisioanelor interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare pentru plăţile la comercianţi, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, chiar după solicitări de reanalizare a nivelurilor sau de amânare.
Propunerea Executivului vine după ce o investigaţie a Consiliului Concurenţei a găsit că aceste comisioane percepute de către bănci la plăţile cu cardul nu se justifică din punct de vedere al costurilor.
Lobby bancar cu sprijinul BNR
Limitarea comisioanelor, anunţată la sfârşitul lunii ianuarie, a stârnit reacţia promptă a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutaţi şi de banca centrală a făcut ca Guvernul să renunţe la aprobarea acestor prevederi prin OUG.
Premierul Victor Ponta a anunţat la începutul lunii februarie că plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri vor fi aprobate prin lege de către Parlament.
Cele mai mari comisioane din Europa
Potrivit unei analize din luna mai a anului trecut a Consiliului Concurentei, comisioanele interbancare aplicate la tranzacţiile cu carduri sunt printre cele mai mari în România comparativ cu restul Europei.
Astfel, în ţara noastră, comisionul interbancar în sisteme Visa şi MasterCard este de 1%, respectiv 1,2% , în timp ce în state ca Marea Britanie, Franţa, Olanda, Suedia, Italia, Belgia sau Ungaria acestea nu depăşesc 0,8%. Instituţia a descoperit că rata medie a profitului înregistrată în activitatea de emitere de carduri a fost între 62% si 101% pentru băncile intervievate.
„Activitatea economică a băncilor de carduri e profitabilă chiar şi în lipsa comisioanelor de tranzacţii, ceea ce înseamnă că nu există justificare economică“, declara atunci Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei. El a mai precizat că executivul european a obţinut acorduri de reducere a comisioanelor la 0,3%.
De altfel, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei, prezent astăzi la acelaşi eveniment, a spus că băncile nu s-au grăbit să vină cu puncte de vedere anul trecut, când instituţia a venit cu analiza sectorială, ci doar când Guvernul a preluat ideea.
Sursa: adevarul.ro
