Securitatea comunistă urmărea îndeaproape grupurile de tineri care ieșeau din tiparul impus de regimul totalitar. Erau vizați tinerii care ascultau muzică rock, postul de radio „Europa liberă” sau își făceau planuri să fugă din România.

Existau, de asemenea, informații că unii tineri plănuiau să „fugă în munți și să ducă o viață liberă”, fiind organizați în „grupuri dușmănoase”, considerate indezirabile de sistemul comunist. Potrivit unui document desecretizat de CNSAS, în anul 1971, Securitatea a destrămat zeci de astfel de grupuri, oferind date concrete despre 34 dintre acestea.

Documentul este, de fapt, un documentar în care sunt prezentate cazuri concrete de tineri care au avut comportamente „dușmănoase”. Astfel, în noiembrie 1971 este semnalată dispariția unui elev din clasa a X-a, care era membru al unei organizații denumite „V”. În urma verificărilor realizate, s-a stabilit că un alt tânăr, de 18 ani, a constituit o grupare denumită „Victory Organization - 1971”.

„ Sub influența postului de radio Europa liberă, a unor cetățeni străini și a unui anturaj dubios, și-au exteriorizat nemulțumirea față de așa-zisa lipsă de libertăți a tineretului din țara noastră, precum și dezacordul față de măsurile inițiate de partid pe plan educațional, considerând că tineretul trebuie să lupte pentru libertăți nelimitate, bazate pe o democrație totală”, se afirmă în documentul menționat.

Ulterior, inițiatorul ar fi atras și alte persoane în grup, în cadrul căruia s-au fixat responsabilități, plata unei cotizații, întocmirea de legitimații. „Membri organizați urmau să asculte cu regularitate emisiunile postului de radio Europa liberă, iar pentru a obține anumite drepturi și libertăți preconizau să facă demonstrații de stradă”, mai susțineau securiștii. În final, grupul ar fi fost destrămat fără a apuca să pună în aplicare ceea ce și-a propus.

„Clubul regilor liberi” de la Brăila

Tot în noiembrie 1971, autoritățile comuniste au interceptat o scrisoare adresată Europei libere, transmisă de un tânăr din Brăila, care susținea că face parte din „Clubul regilor liberi”. Urmărirea informativă declanșată de securitate a arătat că grupul a fost constituit din cinci elevi, care și-ar fi propus să confecționeze legitimații din lemn pe care să fie gravate în limba engleză denumirea clubului, pseudonimul ales și cuvântul „hypies”.

Scopul clubului ar fi fost de a asculta emisiuni radiofonice și de a face comentarii tendențioase. „Pentru a preveni o activitatea ostilă din partea acestor tineri, s-a luat măsura punerii în discuție publică a 6 persoane”, se afirma în raportul întocmit de Direcția I a Ministerului de Interne.

Un alt grup de tineri „dușmănoși” era „Asociația tinerilor români ortodoxi” din Galați. Acești aveau o cotizație de 1 leu, și-au stabilit pseudonim și mergeau periodic la biserică. Inițiatorul grupului ar fi încercat să le „strecoare idei cu caracter mistic”, ceea ce l-ar fi determinat pe unui dintre membri să urmeze teologia.

„Armata de eliberare revoluționară” din București

În martie 1971, părintele unui elev din București s-a prezentat „în fața organelor de securitate” și a denunțat existența unei grupări de tineri din care făcea parte fiul său. Ulterior, securiștii au stabilit că un număr de 10 tineri de la diferite licee din București au constituit organizația denumită „Armata de eliberare revoluționară”, care ”după cum sperau, în mod ușuratic - își propuneau ca scop schimbarea regimului din țara noastră”.

Gruparea ar fi fost divizată în „Organizația Fema” și „Comando-ul Garda Neagră”. „La intrarea în organizație fiecare trebuia să presteze un jurământ prin care se obliga să lupte pentru interesele organizațiilor secrete, să colaboreze cu RF Germania și să nu trădeze interesele grupului”, susțineau securiști.

Aceste informații nu puteau fi verificate independent, pentru a se vedea dacă erau reale. Se mai susține că membri grupului își planificaseră săvârșirea unor acte de sabotaj și diversiune și răpirea unor activiști de partid. Grupul ar fi reușit să procure două pistoale, despre care s-a stabilit că proveneau din zidurile unor case demolate. Nu sunt oferite alte informații despre modul în care a fost destrămată gruparea.

Un alt grup descoperit era cel al „Albaștrilor” din Pitești, format din nouă tineri care se adunau periodic într-un apartament din Trivale, unde ascultau Europa liberă, jucau poker și „făceau comentarii tendențioase și dușmănoase”. În 9 august 1971, grupul ar fi fost prins în flagrant, iar pentru a fi destrămat membrii acestuia au fost puși în „dezbatere publică”.

Tinerii din Corbu, care voiau să fugă în munți

În comuna Corbu, ar fi existat o „bandă de tineri care aveau intenția de a fugi în munți și a duce o viață liberă”. Informațiile adunate de securiști indicau că gruparea formată din șase tineri își propusese să procure armament prin asasinarea unor pădurari și să fugă în munți. „Pentru a se preveni materializarea intențiilor lor, au fost avertizați într-un cadru lărgit în prezența părinților”, se precizează în documentarul menționat.

La Cluj, un elev din clasa a XI-a a pus bazele unui club de „hypies”, denumit „Tamango”, a cărui deviză era „Fă ce-ți place, nu ce ți se cere”. Împreună cu alți tineri, ar fi făcut „apologia modului de viață din occident, dezaprobând și comentând ostil măsurile întreprinse pe plan educațional”. A fost deschis un dosar penal și organizată o percheziție la domiciliul tânărului, unde ar fi fost găsite dovezi în legătură cu activitatea dușmănoasă. În final membrii clubului au fost puși în dezbaterea organizației UTC din liceu.