Sunt delicioși, dar și sănătoși. Castraveții murați în saramură însoțesc perfect preparatele din carne ori fasolea sau mâncarea de cartofi. Plini de vitamine și minerale, castraveții aduc beneficii organismului.

Reţeta castraveţilor în saramură care se acresc în câteva zile o regăsim la regratatul gastronom Radu Anton Roman, în lucrarea româneşti “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia).

Iată ce nota autorul despre acest preparat: "Principala condiţie a valahului ce pune murături şi vara: prospeţimea. Deci, să fie castraveţii tari, mici, lucioşi, să respire sănătate şi tinereţe".

Ingrediente:

5 kg castraveciori

sare, 2 linguri la 1 litru zeamă

2 căpăţăni usturoi

mărar uscat, crengi

Mod de preparare:

"Castraveciorii se potrivesc în borcan (unii le taie capetele, să se mureze mai repede) cu căţei de usturoi pe ici pe colo, şi se căpăcesc cu crengi de mărar. Apa cu sare se pune la fiert, şi, după ce a clocotit câteva minute, se lasă să se limpezească. Se toarnă zeama, un pic răcită, şi se leagă borcanul", se arată în lucrarea gastronomică.

Au puține calorii

Pe lângă faptul că sunt gustoși, castraveții puși în saramură nu conțin grăsimi și au foarte puține calorii.

Ei conțin și multe minerale, fier, calciu și magneziu și ajută corpul să funcționeze în mod optim. În același timp, castraveții murați sunt o sursă bogată de vitamina C, dar și o sursă ideală de fibre naturale care te ajută să digeri mai ușor anumite mâncăruri, mai cu seamă carnea de orice tip. Pentru că au un conţinut mare de antioxidanţi, fibre şi substanţe hepatoprotectoare, murăturile ajută şi la o bună detoxifiere a ficatului.

Prin fermentare, legumele dau naştere la bacterii sănătoase, care ajută la reglarea microflorei şi la întărirea imunităţii. Astfel, ele atenuează alergiile şi sunt anticangerigene, deoarece reduc inflamațiile din organism. Este ideal să adăugați în murături mărar şi usturoi. Mărarul are flavonoide, cu rol de regenerare a ţesuturilor, în timp ce usturoiul ajută la echilibrarea bacteriilor în organism.

Gazetarul, pasionat de bucătărie

În cei 57 de ani de viaţă, Radu Anton Roman, gazetar, scriitor, realizator TV, vânător şi pescar sportiv, a publicat poezii, însemnări de călătorie, romane şi eseuri, fiind implicat în mai multe proiecte de televiziune şi publicaţii, dedicându-se din anul 1997 şi domeniului gastronomic. În 1998, Radu Anton Roman a publicat una dintre cele mai importante lucrări recente ale gastronomiei româneşti “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia).