Cum explică un institut din Ungaria diferențele economice dintre țara vecină și România
Potrivit datelor Eurostat, România nu a depăşit Ungaria în ceea ce priveşte creşterea economică în termeni de paritate a puterii de cumpărare în 2022 – reiese din calculele Institutului Nézőpont, transmis vineri într-un comunicat agenţiei ungare de presă MTI.
Comunicatul scrie: presa a relatat în ultima vreme în mod repetat despre datele recente ale Eurostat, care arată că în 2022, PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei, calculat după paritatea puterii de cumpărare, a fost de 76,6% faţă de media UE, în timp ce în cazul României procentajul este de 76,7%. Cercetătorii economici de la Institutul Nézőpont au investigat dacă este adevărat că România a devansat Ungaria din punct de vedere economic. “Pe baza datelor Eurostat, răspunsul este simplu: nu” – precizează comunicatul.
PIB-ul României calculat la cursul de schimb al pieţei este de 286 de miliarde de euro, de 1,7 ori mai mare decât cel al Ungariei, de 169 de miliarde de euro, în timp ce populaţia României (19 milioane de locuitori) este dublă faţă de cea a Ungariei (9,6 milioane de locuitori). PIB-ul pe cap de locuitor la rata de schimb a pieţei este de 17 400 de euro în Ungaria şi de 15 000 de euro în România. Avantajul României – demonstrat de Eurostat – se datorează doar ponderării în funcţie de paritatea puterii de cumpărare.
Începând din 2010, datoria publică a României raportată la PIB a crescut de la 29% la 47,2%, în timp ce datoria publică a Ungariei raportată la PIB a avut o tendinţă descendentă în ultimul deceniu, scăzând de la 80% în 2010 la 73,9 %, într-o perioadă în care Ungaria a reuşit să menţină rata de creştere economică.
Institutul a explicat: PIB-ul este, într-adevăr, un indicator important pentru determinarea performanţei economice, dar poate induce în eroare dacă tragem concluzii îndrăzneţe doar pe baza acestuia, deoarece indicatorul nu măsoară dezvoltarea şi nici prosperitatea. Pentru aproape jumătate din români (47,9%) ar însemna o dificultate finanţarea unei cheltuieli neprevăzute, în timp ce doar o treime dintre maghiari (33,9%) s-ar confrunta în mod similar cu o astfel de situaţie. În plus, vecinul din sud-est al Ungariei a înregistrat o deteriorare în perioada 2010-2021 în care acest indicator a crescut de la 44,8% în 2010 la 47,9%. În schimb, Ungaria a reuşit în decursul unui deceniu să reducă acest raport de la 73,9% în 2010 la 33,9%, adică aproximativ la jumătate.
Potrivit Institutului Nézőpont, 21,2% din populaţia României locuieşte încă în gospodării din care lipsesc vana, duşul şi toaleta, în timp ce în Ungaria această proporţie este de 1,5%, identică cu media UE.
România este caracterizată în continuare de o rată relativ ridicată a şomajului şi o rată scăzută de ocupare a forţei de muncă – se precizează în comunicat. Rata de ocupare a forţei de muncă la persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani este de 68,5%, mult sub cea a Ungariei, de 80,2%. Rata şomajului arată o imagine similară: România a reuşit să reducă şomajul de la 9% la 5,6% din 2010 încoace, în timp ce în Ungaria, rata a scăzut de la 10,8% în 2010 la 3,6% în 2022, o scădere de două ori mai mare – se arată în comunicat.
