Se duc lupte grele pentru Bahmut și Soledar în regiunea Donețk și putem vedea că au dus la o remaniere la vârful conducerii armatei Rusiei. Contrapunctul acestui preludiu au fost evenimentele de pe frontul din Bahmut, scrie Novaua Gazeta Europe care i-a cerut analistului militar rus Iuri Fedorov să prezinte scenarii potențiale care s-ar putea dezvălui pe frontul Donețk și modul în care acestea vor afecta ambele părți aflate în conflict.

Bătălia pentru Bahmut a început în august 2022. O potențială capturare a orașului a jucat un rol special în planurile Rusiei. Bahmut este singurul loc de pe linia frontului, de aproape 70 km lungime, între Horlivka în sud și Bilohorivka în nord, unde se întâlnesc trei autostrăzi importante din punct de vedere strategic. Unul merge spre nord spre Siversk, celălalt duce spre sud-vest spre Kostiantinivka și mai departe spre Kramatorsk, în timp ce al treilea este un drum spre nord-vest spre Sloviansk.

Dacă Rusia ar fi reușit să pătrundă în apărarea ucraineană în vara anului 2022, grupările sale din Izium și Liman s-ar fi îndreptat către trupele Rusiei aflate în ofensiva din nord, în cele din urmă le-ar fi întâlnit pe cele de lângă Kramatorsk sau Sloviansk și ar fi înconjurat unitățile Ucrainei active la est de Liman-Bahmut sau chiar linia Izium-Kramatorsk-Bahmut.

Aceasta ar fi exact o structură de „clește” care generaliilor le place să o deseneze pe hărți. Forțele armate ale Ucrainei ar fi într-un colț destul de strâmt în acest fel. Astăzi, chiar și în timpul verii, Moscova consideră că preluarea Bahmut este primul pas în direcționarea trupelor ucrainene în nord-estul regiunii Donețk. Aceasta ar fi o piatră de temelie care ar ajuta Rusia să atingă obiectivul strategic al lui Putin: ocuparea întregii regiuni Donețk.

Cu toate acestea, ofensiva reușită a Ucrainei în est, care a avut loc în septembrie și octombrie, a fost cu adevărat o schimbare de joc. Grupările rusești din Izium și Lîman au fost epuizate, ceea ce înseamnă că trupele ucrainene din estul regiunii Donețk nu mai erau sub amenințarea de a fi încercuite. Chiar dacă armata ucraineană părăsește Bahmut, Rusia va trebui să se îndrepte spre Kostiantînivka, Kramatorsk sau Sloviansk, așezări puternic fortificate, purtând lupte grele și fără șanse solide de succes.

Între timp, o nouă linie defensivă a fost deja construită dincolo de Bakhmut, potrivit lui Konrad Muzyka, un analist polonez în domeniul apărării. Terenul de acolo este și mai dificil pentru ofensiva Rusiei, deoarece există mai multe dealuri înalte acolo.

„Chiar dacă Rusia capturează orașul, Ucraina se va retrage spre următoarea linie defensivă, forțând Rusia să lupte pentru încă un kilometru de teren”, spune Muzika. Armata rusă va trebui să încerce din nou să ia cu asalt orașe care au o importanță strategică redusă, suferind pierderi grele. Cu toate acestea, în ciuda înfrângerii din regiunea Harkov, conducerea politică și militară a Rusiei continuă să depună multe eforturi pentru a penetra apărarea Ucrainei în apropiere de Bahmut. Potrivit datelor Ucrainei, aproximativ 40 de grupuri tactice de batalioane rusești, cu un efectiv total de 30-40 de mii de oameni, au fost concentrate într-o fâșie de 12 km de teren între Bahmut și Soledar în decembrie 2022. Aceștia erau în principal oameni din așa-numitul Grup Wagner, precum și forțe aeropurtate staționate în această zonă după ce s-au deplasat de pe malul vestic al râului Nipru în regiunea Herson.

Hopul numit râul Bahmutka

Ofensiva de la Soledar este încercarea Rusiei de a ieși din fundătura în care s-a aflat armata sa lângă Bahmut. Se pare că, la începutul lunii ianuarie 2023, comandamentul rus și-a dat seama că armata sa nu va reuși să captureze orașul prea curând, în ciuda eforturilor herculene și că pierderile de acolo au fost devastatoare. Armata Ucrainei a opus o rezistență dură. Caracteristicile distinctive ale zonei urbane locale și ale terenului sunt benefice pentru partea care se apără. Mai precis, orașul este împărțit de râul Bahmutka, cunoscut și sub numele de Bahmut, care este foarte greu de traversat cu vehicule grele.

De asemenea, o ofensivă frontală asupra unui oraș puternic fortificat necesită o superioritate majoră în ceea ce privește trupele, armele și munițiile. Partea rusă nu a reușit să stabilească o astfel de superioritate.

Mai există încă un aspect aici: Comandamentul Rusiei și-a dat seama la sfârșitul lunii decembrie că primele linii de atac, în principal foști deținuți recrutați de Grupul Wagner, nu au fost în măsură să își atingă obiectivele. Rusia este nevoită să își arunce masiv în acțiune „crema cremelor”, și anume mercenari profesioniști ai Grupului Wagner cu experiență de luptă, precum și forțe aeropurtate pentru a-i ajuta. Pierderile pe care le suferă nu pot fi înlocuite cu ajutorul unei mobilizări pripite. Este nevoie de cel puțin un an pentru a antrena forțe de elită ca acestea.

Când Moscova a început ofensiva de la Soledar, se aștepta să captureze orașul în câteva zile, să taie autostrada Т-0513 care leagă Bahmut de Siversk și să folosească încercuirea operațională la Bahmut. La jumătatea lunii ianuarie, forțele de elită ale Rusiei (atât „wagnerii” bine pregătiți, cât și trupele aeropurtate) au reușit să captureze, prin lupte grele, zonele rezidențiale, construite în principal cu case individuale, și au început să se deplaseze spre zona industrială.

Începând cu 16 ianuarie, au reușit să scoată armata ucraineană din oraș, dar nu au reușit să taie autostrada Т-0513, care le-ar fi permis să se îndrepte spre Bahmut. Linia defensivă a Ucrainei este construită de-a lungul autostrăzii, iar luptele grele continuă între aceasta și periferia orașului Soledar.

Moscova este mai preocupată de politică decât de considerațiile militare

Datele operaționale ridică următoarea întrebare: de ce comandamentul Rusiei este atât de obsedat și aruncă în luptă o mulțime de soldați pentru a asalta Bahmut și Soledar? Sunt acele așezări importante din punct de vedere strategic?

Comandamentul rus consideră Soledar un punct cheie, iar capturarea acestuia, cred generalii ruși, ar permite trupelor ruse să se apropie de Bahmut dinspre nord-est, precum și să întrerupă autostrada Т-0513, care, așa cum se gândește Moscova, ar lipsi forțele Ucrainei din zonă de provizii. Ideea de a priva armata Ucrainei de provizii nu are nicio legătură cu realitatea. Armata Ucrainei din Bahmut folosește autostrada М-03 pentru aprovizionare. Această autostradă leagă Bahmut de Sloviansk, în timp ce Siversk este conectat prin autostrada Т-0513, care virează la nord-vest dincolo de Siversk și merge spre Liman, un oraș eliberat de Ucraina în octombrie 2022. Pentru a reprezenta o amenințare pentru Bahmut dinspre Soledar, trupele rusești ar trebui să pătrundă în linia defensivă a Ucrainei, să pună mâna pe autostrada Т-0513 și să captureze localitatea puternic fortificată Krasna Hora. Este imposibil de prezis când sau dacă se va întâmpla, și câte pierderi ar fi necesare pentru aceasta.

Moscova este mai preocupată de politică decât de considerațiile militare. Chiar și o victorie iluzorie minoră pe câmpul de luptă este de mare importanță pentru Putin. Chiar trebuie să întrerupă seria de înfrângeri începută în septembrie 2022. Lipsa unei astfel de victorii i-ar face foarte greu, dacă nu imposibil, să câștige aprobarea pentru a continua Războiul din Ucraina în rândul elitelor care se bucură de zero beneficii de pe urma acestuia. Prigojiin, al cărui „Grup Wagner” atacă acum Bahmut și Soledar, își urmărește propriile obiective. Strategia sa politică se bazează pe formula lui Caesar: „Am venit; Am văzut; Am cucerit". Dacă nu reușește să cucerească, el va deveni în cele din urmă inutil pentru Kremlin, făcându-i pe generali să înceapă să se întoarcă împotriva lui.

De asemenea, Comandamentul militar are nevoie de o victorie pentru a-i face să tacă pe radicalii care l-au acuzat că a eșuat în războiul-fulger, că a cedat regiunea Harkov, Herson și de alte nenorociri.

Strategia Ucrainei, mai inteligentă

Între timp, strategia Ucrainei pare mult mai complexă și mai inteligentă. Concentrarea Moscovei asupra ocupării regiunii Donețk, principalul său obiectiv strategic al războiului, distrage atenția forțelor și rezervelor Rusiei din alte direcții. Ucraina macină acum armata lui Putin la Bahmut, Soledar și în alte zone cheie ale frontului Donețk. Dacă Ucraina părăsește Bakhmut, adversarul său va rămâne blocat la Kostiantînivka, Kramatorsk și Sloviansk. Aceasta este logica neliniară a războiului: o înfrângere locală se poate dovedi a fi o victorie la o scară mult mai mare.

Ideea conform căreia rezultatul războiului din Ucraina se decide în regiunea Zaporijjia a devenit un clișeu. S-a vorbit și s-a scris mult despre potențiala pătrundere a armatei ucrainene spre Melitopol și despre modul în care aceasta ar putea să taie sistemul feroviar Donețk-Volnovakha-Verkhnîi Tokmak-Melitopol, să se deplaseze spre vest în regiunea Herson și să ajungă la Cionhhar și Berdiansk. Dacă acest lucru se va întâmpla, nu va exista nicio șansă pentru o confruntare; înfrângerea Rusiei va fi inevitabilă. Cu cât trupele rusești sunt mai adânc împotmolite în regiunea Donețk, cu atât mai realist pare un astfel de scenariu.

Cu toate acestea, există și alte scenarii. De exemplu, comandamentul Rusiei poate încerca să-și concentreze trupele de șoc undeva în sud, să le folosească pentru a încerca o ofensivă asupra orașului Zaporojie și apoi, dacă are noroc, asupra Dnipro. Este greu de judecat cât de realist este acest scenariu. De remarcat este faptul că Ucraina antrenează mai multe corpuri de armată de rezervă. De exemplu, Corpul 10 Armată este recreat în regiunea Dnipro, în timp ce noi corpuri de armată se formează în regiunea Poltava și în vestul Ucrainei. Aceștea sunt aprovizionate cu arme occidentale și iar soldații sunt instruiți la standardele NATO. Astfel, această campanie de iarnă (sau, mai precis, de iarnă și de primăvară) ar putea fi decisivă pentru războiul din Ucraina, consideră analistul militar rus.