La nivel global, în ultima vreme, s-a înregistrat o creștere a numărului de cazuri de COVID-19. În țara noastră, săptămâna trecută s-au îmbolnăvit cu peste 80% mai mulți oameni decât în săptămâna precedentă și au fost raportate 5 decese. COVID-19 nu urmează tiparele sezoniere normale, dar asta „nu e deloc o surpriză”, spun medicii epidemiologi care au explicat de ce avem de-a face cu o creștere semnificativă a numărului de cazuri de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2.

De ce avem mai multe cazuri de Covid-19 vara - Foto Arhiva

În fiecare lună iulie din ultimii patru ani, epidemiologii de la Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au observat o creștere bruscă a cazurilor de COVID-19 și a spitalizărilor, fenomen denumit „valul de vară”.

În această vară, Statele Unite se confruntă cu o creștere semnificativă a cazurilor în state precum Arizona, California, Hawaii și Nevada. Testele pozitive au ajuns la 15,6% în săptămâna care s-a încheiat pe 6 iulie, o creștere de 1% față de săptămâna anterioară, conform datelor CDC. De asemenea, ratele virale în apele reziduale sunt în creștere. Aceeași tendință a fost observată și în Regatul Unit, unde testele pozitive au crescut de la 4% în martie la 14% în iunie, relatează BBC .

COVID-19 în România

Și țara noastră respectă acest trend, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a raportat o creștere alarmantă a cazurilor de COVID-19, cu 1.256 de noi infecții în săptămâna 8-14 iulie, o creștere de 82,3% față de săptămâna precedentă. Din aceste cazuri, 419 sunt reinfecții, iar cinci pacienți au decedat, toți având comorbidități.

Grav este că numărul oficial de cazuri reprezintă doar vârful fenomenului, pentru că la spital ajung doar formele severe.

„Știm foarte bine că ceea ce se contabilizează, nu reprezintă numărul total de infecții. Nici măcar în perioadele în care se făceau tot felul de testări și de verificări, nu ajungeam să știm numărul real de infecții pentru că sunt mulți pacienți asimptomatici, sau cu simptome ușoare, care nu îl determină pe om să se adreseze medicului și atunci nu are cine să-l înregistreze, nu știe nimeni de bolnav. Cu siguranță că numărul de persoane infectate este mai mare, dar continua să evolueze cu cazuri clinice mai puțin severe decât în valurile anterioare ale pandemiei și atunci importanța care se acordă acestor infecții este mai mică.”, a explicat vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, dr. Emilian Popovici , pentru „Adevărul”.

Sezonul de vacanțe și COVID-19

Factori de mediu și comportamentali, cum ar fi aerul condiționat și adunările mari, contribuie la valurile de vară, mai ales că boala nu a intrat încă într-un ciclu sezonier stabil.

Numărul de cazuri crește în sezonul de vacanțe. Motivul?

„Pentru că oamenii încep să se deplaseze din ce în ce mai mult. Și prin deplasare crește numărul de contacte pe care îl stabilește fiecare persoană care se deplasează și crescând numărul de contacte, crește riscul de infecție. Practic asta se întâmplă. Oamenii merg în grupuri, cu autocare, cu trenul, în restaurante, în diverse locuri publice. Vin din toate zonele. Cu ei vin și virusurile. După aceea, oamenii pleacă din locurile de vacanță și se răspândesc din nou în toate zonele. Și, odată cu ei, și virusul. Deci se întâmplă ceea ce discutam practic și în perioada aceea de pandemie, dar la o scară mult mai redusă, respectiv, creșterea numărului de contacte și creșterea numărului de infecție.”, a detaliat dr. Emilian Popovici.

Akiko Iwasaki, profesor de imunobiologie la Universitatea Yale, sugerează că valul de COVID-19 din timpul verii ar putea fi amplificat de factori precum aglomerările de persoane la festivaluri și concerte, precum și utilizarea intensă a aerului condiționat , care usucă aerul și facilitează răspândirea virusului.

„O persoană infectată, nu neapărat cu SARS-CoV-2, care tușește, strănută și în spate are un aparat de aer condiționat, sigur că în loc să circule la 2-4 metri, cum merge în general după tuse sau strănut, particula virală va pleca pe o distanță mult mai lungă pentru că jetul de aer pleacă cu virusuri cu tot. Există această problemă și în spațiile comerciale, în mijloacele de transport în comună. Dar problema cea mare este reprezentată de călătorii. Nu este deloc o surpriză faptul că infecțiile cresc în această perioadă. Oamenii vin din toate direcțiile în locuri în care se concentrează numărul de oameni, în restaurante, în diverse locuri publice. După care, unii dintr ei,infectați, pleacă înapoi acasă și răspândesc virusul într-o grămadă de locuri, și atunci crește numărul de îmbolnăviri. Creșterea numărului de deplasări, creșterea numărului de contacte duc la creșterea numărului de infecții”, adaugă Emilian Popovici.

Chiar dacă COVID-19 nu urmează modelele sezoniere normale, iar valurile de infecție pot apărea în orice moment al anului, subvariantele noi și evoluate joacă un rol important în răspândirea virusului în această vară. Identificarea și monitorizarea constantă a acestor variante, implementarea măsurilor de prevenire și desfășurarea campaniilor de vaccinare sunt esențiale pentru a controla răspândirea și impactul COVID-19.

Subvariantele FLiRT, responsabile de creșterea numărului de cazuri

Creșterea recentă este atribuită subvariantelor FLiRT ale tulpinii Omicron, care au evoluat pentru a ocoli mai eficient anticorpii neutralizanți. Mai exact, aceste subvariante au mutații care le permit să evite sistemul imunitar și să se lege eficient de receptorul ACE2.

Potrivit lui Shan-Lu Liu, care conduce Viruses and Emerging Pathogens Program la Ohio State University și care a studiat subvariantele FLiRT, aceste ultime virusuri COVID-19 au reușit să găsească un echilibru între a scăpa de sistemul imunitar și a se putea lega în continuare de celule, ceea ce conduce la multe dintre noile cazuri.

Specialiștii recomandă vaccinarea de rapel, în special pentru persoanele vârstnice și cele imunosupresate. Vaccinul monovalent XBB.1.5, care vizează subvarianta Omicron XBB 1.5, este disponibil pentru a combate aceste noi mutații, dar în alte țări.

„În cazul Covid-19, cred că mulți oameni pur și simplu nu doresc sau nu cred că au nevoie de vaccin, dar acest lucru înseamnă că imunitatea populației crește și scade aproape la unison în funcție de frecvența și intensitatea valurilor anterioare recente”, subliniază Denis Nash, profesor de epidemiologie la City University of New York, potrivit sursei citate.

Nu există informații legate de existența vaccinurilor pentru cele mai noi variante de Covid-19 în țara noastră.

„Sigur că sunt decese și o să mai fie, din păcate. Sunt oameni care au probleme de sănătate, au diverse boli cronice, au sănătate precară și acolo ori că era COVID, ori că ar fi fost un alt virus cu transmitere respiratorie, se ajungea la același deznodământ. Este important ca oamenii care au o sănătate precară în momentul în care prezintă semne de boală acută, de infecție respiratorie să se adreseze medicului de familie pentru că acesta cu siguranță va urmări problema și va ști care este momentul optim pentru o internare sau pentru o asistență medicală la un nivel mai crescut, dacă e cazul.”, ne recomandă epidemiologul român.

COVID-19 nu urmează tiparele sezoniere normale

Pentru cercetătorii care studiază SARS-CoV-2, prezicerea apariției următoarelor tulpini rămâne o provocare. Spre deosebire de virusurile respiratorii comune, precum gripa sau virusul respirator sincițial (RSV), care au tipare sezoniere clare, COVID-19 nu a adoptat încă un astfel de ciclu. Rămâne de văzut dacă, după acest focar de vară, COVID-19 va deveni un virus sezonier și, dacă da, cât timp va dura până la stabilirea unui astfel de model.

„Virusul acesta și-a câștigat la locul în panoplia virusurilor care afectează specia umană, el este deja la locul la care la care este și virusul gripal. Periodicitatea este într-un fel sezonieră, pentru că în sezonul rece infecțiile cresc, nu întotdeauna foarte semnificativ, iată că se întâmplă asta și în sezonul cald, când ne-am aștepta ca ele să scadă, dacă am compara cu virusul gripal, care vara evoluează absolut sporadic.Virusul Sars-CoV-2 nu respectă regula altor infecții respiratorii și crește numărul de infecții în sezonul cald, pe motivele pe care le-am menționat. Practic, deja este un virus care afectează specia umană și se va menține așa. Cât timp? Nu putem să spunem, zeci, sute de ani.”, a mai spus vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.