Președintele Parlamentului, Igor Grosu, anunță o verificare mai drastică a responsabililor din cadrul structurilor care asigură securitatea și apărarea Republicii Moldova în contextul scandalului de spionaj ce-l vizează pe fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei, Igor Gorgan.

După scandalul de spionaj, președintele Parlamentului anunță măsuri de prevenire. FOTO: Arhivă

„Evident, este o lecție pentru tot blocul de apărare. Eu sunt sigur că vor fi luate măsuri și mai drastice atunci când vorbim despre verificarea persoanelor, care sunt promovate și care au acces la un anumit tip de informații. Eu cred, chiar dacă e cu întârziere, că instituțiile noastre încep să-și facă meseria: anumite materiale acumulate de SIS au fost transmise către Procuratura specializată (n.r.-PCCOCS) și aici e nevoie de o colaborare mai bună între instituții. Un lucru este clar: trebuie să fim mai atenți, mai vigilenți, toate cercetările trebuie duse până la bun sfârșit pentru a descuraja și a transmite un mesaj dur către cei care se mai gândesc să facă asemenea lucruri”, a afirmat Igor Grosu în cadrul unei emisiuni a radioului public din țara vecină.

,,Depistarea cârtițelor”

Iar Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, reiterează că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) trebuie să deconspire acum toate persoanele implicate în schema de spionaj care ar fi creată de Iurie Gorgan.

,,Problema este în depistarea acestor cârtițe, iar rolul principal revine Serviciului de Informații și Securitate. Din ceea ce a declarat SIS, înțelegem că ei cunoșteau acest lucru (n.r.- că Igor Gorgan furniza informații rușilor). Probabil, nu băteau alarma pentru că monitorizau toată rețeaua pe care o avea Gorgan. Când cunoști personajul-cheie poți monitoriza legătura sau rețeaua pe care el și-o construiește pentru a obține informații. Aici, SIS trebuie să vină cu mai multe informații, dacă sunt detalii pe care trebuie să le scoată în evidență, dar activitatea SIS nu este o activitate despre care trebuie să se vorbească la microfon. SIS avea drept rol să deconspire toată rețeaua pe care a construit-o Gorgan”, a declarat Lilian Carp în cadrul unei emisiuni difuzată de Rlive.md.

Ce spune expertul în securitate

Expertul în securitate al comunității WatchDog.md, Andrei Curăraru, susține că această curățare a instituțiilor de oamenii rușilor ar putea avea loc după modelul vettingului, adică evaluarea integrității etice și financiare care a fost aplicată în cazul judecătorilor moldoveni.

,,Modalitatea de a monitoriza pe cei care au acces la secretul de stat, sunt factori de decizie în probleme de securitate, sunt implicați în procesele legate de funcționarea sistemului de securitate de zi cu zi. Presupun că SIS a început deja o investigație în legătură cu toate persoanele numite în funcție de domnul Gorgan. Acestea, în special, persoanele care continuau să-i transmită informația după ce acesta a plecat din funcție vor fi trase la răspundere, inclusiv în baza articolului modificat legat de trădare de patrie. Iar când vorbim de alte instituții care sunt implicate în acest domeniu cred că trebuie să ne referim la trei nivele de protecție. În primul rând, principiul necesității de a cunoaște, adică să fie în general limitat accesul la informații secrete în baza obligațiilor funcționale și nu oricine să poată solicita orice informație secretă dacă are acces la secretul de stat. Al doilea- asigurarea tehnică a securizării informației, adică niște algoritmi și parametri de acces care să nu permită copierea și fotografiere, transmiterea etc. Și al treilea nivel juridic și operativ în care Serviciul de Informații și Securitate de comun cu Procuratura să investigheze potențialele cazuri de spionaj din interiorul Ministerelor și să transmită informația cât mai rapid factorilor de decizie, dar și în instanța de judecată”, a menționat expertul.

Expertul mai subliniază că Parteneriatul de Securitate și Apărare al Republicii Moldova cu UE semnat luna trecută poate să o ajute pe țară să depisteze potențialii agenți ai Federației Ruse, Moscova având acum un interes special ,,să-i cumpere” în contextul războiului hibrid purtat împotriva Chișinăului.

,,Acel Parteneriat de Securitate și Apărare și-a asumat și obligația, responsabilitatea, aș spune chiar, de a face schimb de informații cu statele Uniunii Europene, inclusiv informații sensibile. Acest fapt pe de o parte ne poate ajuta să depistăm acești potențiali agenți ai Federației Ruse în interiorul sistemului nostru, iar pe de o parte, înseamnă acces sporit la informații sensibile reprezentanților Republicii Moldova. Această curățare despre care vorbește președintele Parlamentului trebuie realizată în special, în contextul metodologiei de activitate a Federației Ruse în Ucraina. Știm că acolo mulți militari, oficiali de rang înalt au trecut de partea Federației Ruse în 2014. Acest fapt nu a fost repetat în 2022 în cadrul celui de-al doilea pas de agresiune totală din partea Federației Ruse împotriva Ucrainei, dar se vehicula că au circulat miliarde ruble rusești în Ucraina pentru acest fapt. Este clar că Republica Moldova este și ea un obiectiv în războiul hibrid al Federației Ruse și proiecte similare de cumpărare a oficialilor din Republica Moldova pot fi realizate în statul nostru”, a adăugat Andrei Curăraru.

Expertul în securitate mai subliniază că Republica Moldova trebuie să facă aceste acțiuni și în contextul integrării la Uniunea Europeană, dar și a cooperării cu NATO, ambele fiind imposibile fără o capacitate administrativă la nivel înalt.

,,Unul dintre criteriile de la Copenhaga este capacitatea administrativă, iar în situația în care în cadrul sistemului de securitate există persoane care transmit informații altor state se vorbește despre o lipsă a capacității administrative. Mai mult decât atât ea creează vulnerabilități pentru întregul sistem de stat, iar apropierea de NATO și UE înseamnă creșterea acestor nivelE de protecție și nu invers scăderea lor, or pentru a avea acces la fonduri și trebuie să garantăm că acestea vor fi utilizate în scopuri benefice Republicii Moldova și Uniunii Europene, și eventual NATO, și nu viceversa. Iar în situația în care, de exemplu, de reforma Armatei se ocupa un potențial spion rus, acei bani alocați de NATO Ministerului Apărării nu cred că au fost cheltuiți în mod obligatoriu potrivit intențiilor inițiale, dar cumva au fost sabotate din interior pentru a nu permite o reformă eficientă și o Armată mai puternică”, a punctat reprezentantul WatchDog.md.

Potrivit publicației ruse The Insider , fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei țării vecine, Igor Gorgan, ar fi oferit informații secrete agenţilor GRU, investigația fiind făcută publică în data de 5 iunie.

Câteva ore mai târziu, Serviciul de Informații și Securitate a confirmat veridicitatea ,,informațiilor prezentate” , subliind că a stabilit un nivel fară precendent al acțiunilor Moscovei pentru aducerea Chișinăului în spațiul său de influență.

Iar reprezentanții Ministerului Apărării au anunțat că ,,toate informațiile care au apărut în investigație sunt atent verificate și analizate”, menționând că nu vor permite ca ,,Armata Națională să fie folosită de trădători de țară împotriva interesului național”.