În 24 noiembrie 2024, la primul tur al Alegerilor Prezidențiale, sunt așteptați la urne aproape 19 milioane de alegători, în țară și în străinătate. Deși numărul votanților a crescut în ultimii 34 ani, interesul românilor pentru alegeri a scăzut, conform statisticilor.

La primele alegeri din democrație, în 1990, s-a înregistrat cea mai mare participare la vot. Pe listele electorale figurau atunci 17,2 milioane cetățeni, prezentându-se la urne peste 14,8 milioane, adică peste 86%. Au fost singurele alegeri prezidențiale de după decembrie 1989 în care un candidat a câștigat din primul tur. Ion Iliescu (FSN) a obținut atunci 85% din voturi, Radu Câmpeanu (PNL) – 10,64% (peste 1,5 milioane voturi), iar Ion Rațiu (PNȚCD) – 4,2% (peste 600.000 voturi).

34 de ani mai târziu, listele electorale numără peste 18 milioane de români cu drept de vot înregistrați în țară, la care se adaugă alți aproape un milion în străinătate (numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente este 18.008.480 de cetățeni, numărul total de cetățeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot fiind 989.230 de persoane). Este cel mai mare număr de alegători înregistrat în perioada 1990-2024. Această creștere are și explicații, deși se ridică și anumite semne de întrebare. În 1992, România avea o populație mai tânără, ponderea persoanelor cu vârsta 0-18 ani fiind mai mare atunci. Pe de altă parte, explică sociologul Robert Santa, în rândul alegătorilor au fost incluse persoane cu cetățenie română redobândită, de exemplu provenite din Republica Moldova. „Chiar și așa, e posibil să apară erori în registrul de alegători. De exemplu, unii cetățeni români care locuiesc în străinătate vor deceda fără a le fi înregistrat decesul cu autoritățile române. Acest lucru înseamnă că rămân în numărul oficial al alegătorilor”, mai precizează Santa.

Cum a evoluat prezența la vot

Dacă în 1990 a fost cea mai bună prezență la vot, 86,19% dintre alegători prezentându-se la urne (14.826.616), la alegerile organizate doi ani mai târziu, în 1992, prezența deja scădea la 76,29% (în primul tur au votat atunci 12.496.430 alegători, din cei 16.380.663 cu drept de vot).

Prezența la primul tur al alegerilor prezidențiale a continuat să scadă și la rundele următoare de alegeri, ajungând în 2019 la doar puțin peste 50%. Iată cum a evoluat prezența la urne, la primul tur al prezidențialelor, în intervalul 1900 – 2019:

1990 - Cetățeni cu drept de vot - 100% - 17.200.732; au votat - 86,19% - 14.826.616;

1992 - Cetățeni cu drept de vot - 100% - 16.380.663; au votat - 76,29% - 12.496.430;

1996 - Cetățeni cu drept de vot - 100% - 17.218.654; au votat - 76,01% - 13.088.388;

2000 - Cetățeni cu drept de vot - 100% - 17.699.727; au votat - 65,31% - 11.559.458;

2004 - Cetățeni cu drept de vot - 100% - 18.449.676); au votat - 58,51% (10.794.653;

2009 - Cetățeni cu drept de vot - 100% - 18.293.277); au votat - 54,37% - 9.946.748;

2014 - Cetățeni cu drept de vot - 100% - 18.284.066); au votat - 53,18% - 9.723.232;

2019 - Cetățeni cu drept de vot - 100% (18.217.146); au votat - 51,38% (9.359.673).

Cum au ales românii în perioada 1990 - 2019

Alegerile din 1990 au fost singurele în care lupta pentru Cotroceni s-a tranșat încă din primul tur. Atunci Ion Iliescu, reprezentând FSN, a luat 85% din voturi. Doi ani mai târziu, Ion Iliescu ieșea de asemenea învingător în primul tur al alegerilor și reușea să-și învingă și adversarul din turul II. La a treia încercare, în 1996, Iliescu a primit cele mai multe voturi în primul tur, în schimb a fost învins în turul II de cel pe care îl bătuse cu patru ani mai devreme.

În 2000, Ion Iliescu a revenit la Cotroceni, după ce a intrat în turul II cu Corneliu Vadim Tudor, situația de atunci fiind comparată, de foarte mulți analiști, cu ceea ce s-ar putea întâmpla dacă la alegerile de duminică primii doi clasați vor fi candidatul PSD Marcel Ciolacu, respectiv candidatul AUR – George Simion.

Ion Iliescu a fost ultimul social-democrat care a reușit să câștige lupta pentru Cotroceni, deși PSD a avut, de fiecare dată de atunci, reprezentant în „finală”.

În 2004, câștigătorul din primul tur, Adrian Năstase, a fost învins de Traian Băsescu, cel din urmă reușind să se situeze, patru ani mai târziu, pe primul loc și în turul I și în turul II. În 2014, primul tur a fost câștigat de reprezentantul PSD – Victor Ponta, însă acesta a pierdut în turul II în fața lui Klaus Iohannis. La ultimele alegeri prezidențiale, în 2019, Iohannis a învins de asemenea reprezentantul PSD, social-democrații înregistrând cel mai slab rezultat al partidului (doar 34%).

Iată cum au arătat rezultatele Alegerilor Prezidențiale din perioada 1992 – 2019:

1992

ION ILIESCU (FDSR) - 47,34% (5.628.855);

EMIL CONSTANTINESCU (CDR) - 31,25% (3.714.955)

GHEORGHE FUNAR (PUNR) - 10,88% (1.293.568)

CAIUS TRAIAN DRAGOMIR (independent) - 4,74% (563.687)

Alții 5,79% (688.632)

Tur II - ION ILIESCU - 61,43% (7.393.429)

EMIL CONSTANTINESCU - 38,57% (4.641.207)

1996

ION ILIESCU (PDSR) - 32,25% (4.081.093)

EMIL CONSTANTINESCU (CDR) - 28,21% (3.569.941)

PETRE ROMAN (USD) - 20,54% (2.598.545)

GYORGY FRUNDA (UDMR) - 6,02% (761.411)

CORNELIU VADIM TUDOR (PRM) – 4,72% - (597.508)

Tur II - EMIL CONSTANTINESCU - 54,41% (7.057.906)

ION ILIESCU - 45,59% (5.914.579)

2000

ION ILIESCU (PDSR) - 36,35% (4.076.273)

CORNELIU VADIM TUDOR (PRM) - 28,34% (3.178.293)

THEODOR DUMITRU STOLOJAN (PNL) - 11,78% (1.321.420)

CONSTANTIN MUGUREL ISARESCU (CDR) - 9,54% (1.069.463)

Alții 13,98% (1.567.525)

Tur II

ION ILIESCU - 66,83% (6.696.623)

CORNELIU VADIM TUDOR - 33,17% (3.324.247)

2004

ADRIAN NĂSTASE (PSD plus PUR) - 40,94% (4.278.864)

TRAIAN BĂSESCU (Alianța Dreptate și Adevăr) - 33,92% (3.545.236)

CORNELIU VADIM TUDOR (PRM) - 12,57% (1.313.714)

MARKO BELA- 5,1% (533.446)

Alții- 7,47% (780.945)

Tur II

TRAIAN BĂSESCU - 51,23% (5.126.794)

ADRIAN NĂSTASE - 48,77% (4.881.520) Adrian Năstase

2009

TRAIAN BĂSESCU (PDL) - 32,45% (3.153.640)

MIRCEA GEOANĂ (PSD) - 31,15% (3.027.838)

CRIN ANTONESCU (PNL) - 20,02% (1.945.831)

CORNELIU VADIM TUDOR (PRM) - 5,56% (540.380)

Alții - 10,82% (1.051.151)

Tur II

TRAIAN BĂSESCU - 50,33% (5.275.808)

MIRCEA GEOANĂ - 49,67% (5.205.760)

2014

VICTOR PONTA (PSD)- 40,44% (3.836.093)

IOHANNIS KLAUS-WERNER (PNL) - 30,38% (2.881.406)

POPESCU-TĂRICEANU CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON (PLR) - 5,36% (508.572)

UDREA ELENA-GABRIELA (PMP) 5,2% (493.376)

Alții18,62% (1.765.893)

Tur II

IOHANNIS KLAUS-WERNER - 54,43% (6.288.769)

VICTOR PONTA - 45,57% (5.264.383)

2019

KLAUS-WERNER IOHANNIS (PNL) - 37,82% (3.485.292)

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ (PSD) - 22,26% (2.051.725)

ILIE-DAN BARNA (USR) - 15,02% (1.384.450)

MIRCEA DIACONU (INDEPENDENT)- 8,85% (815.201)

Alții16,06% (1.479.847)

Tur II

KLAUS-WERNER IOHANNIS 66,09% (6.509.135)

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ 33,91% (3.339.922)