Judecătorii de la Curtea de Apel le-au eliberat pe anestezistele de la Spitalul Pantelimon, acuzate de omor calificat, pentru că au considerat, printre altele, că declarațiile martorilor sunt niște „simple bârfe”. „Adevărul” a intrat în posesia motivării judecătorilor de la Curtea de Apel București, prin care aceștia au decis ca doctorițele Miron Maria Alexandra şi Păiuş Mirela să fie eliberate după ce au fost acuzate că ar fi provocat moartea unui pacient prin conduita lor terapeutică. Practic, acestea sunt suspectate de moartea mai multor pacienți, însă până acum procurorii au strâns dovezi doar pentru un singur caz.

Cele două doctorițe au fost eliberate în august FOTO arhiva Adevărul

Doctorițele Maria Miron și Mirela Păiuş de la Spitalul Sfântul Pantelimon din Capitală au contestat măsura arestului preventiv, iar pe 21 august 2024, judecătorii de la Curtea de Apel București au decis punerea lor în libertatea.

Cele două doctorițe sunt acuzate de procurori că au provocat decesul unui pacient de la Spitalul Sfântul Pantelimon prin reducerea intenționată a dozelor de noradrenalină. Sesizarea venită din partea unui avertizor de integritate, fost angajat al unității spitalicești, indica mai multe decese, dar procurorii au documentat situația unui singur pacient.

Asta după ce medicii legiștii au concluzionat că reducerea dozei de noradrenalină ar fi provocat pacientului de 54 de ani un stop cardio-respirator si apoi decesul.

Ce a susținut avocatul în proces

În timpul procesului avocatului doctoriței Mirela Păiuș a susținut că „injectomatele erau total insuficiente, erau în număr de 13, iar în ATI erau 25 de paturi fiind imposibil ca cele 13 injectomate să deservească cele 25 de paturi. Mai mult decât atât, am constatat faptul că pot exista situații în care un pacient are nevoie de mai multe injectomate, două, trei o dată, pentru că se administrează simultan mai multe substanțe, în funcție de afecțiunile pe care acea persoană le are, iar atunci când nu sunt suficiente, se împrumută aceste injectomate de pe alte secții, fiind nevoie să suplinească acest deficit pe care secția ATI îl are în momentul respectiv”.

Declarațiile doctorițelor

La rândul ei, doctorița Mirela Păiuș, a spus că este nevinovată, și ”întotdeauna şi-a îngrijit pacienții cu empatie, cu respect și a respectat protocoalele medicale, dar există momente când medicii sunt depășiți, pentru că pierd lupta câteodată. Întotdeauna a luptat pentru pacienţi până în ultima secundă”.

La rândul ei, medicul Maria Alexandra Miron, a spus că ”a învățat foarte mult ca să poată practica această profesie, să fie alături de pacienți, să îi ajute cu tot ce poate mai bine, iar ceea ce i se întâmplă este absolut incorect. Menţionează că nu a dat o declarație până în momentul de față pentru că nu a știut ce acuzații îi sunt aduse, a tratat un volum foarte mare de pacienți până acum şi nu îşi aduce aminte toate detaliile”.

După ce a ascultat toate părțile, Completul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel București a apreciat că, în cauză, „nu există suficiente probe care să susţină acuzaţia formulată împotriva inculpatelor, sens în care, pe lângă mijloacele de probă indicate în propunerea de arestare preventivă vor fi avute în vedere şi celelalte probe administrate în cursul urmăririi penale şi aflate la dosarul cauzei”.

De asemenea, judecătorii au mai spus că, urmare a procesului verbal din 17 aprilie 2024, de comparare a datelor stocate de injectomate cu mențiunile înscrise în foile de observație ale pacienților internați în secția ATI, act întocmit de un singur poliţist, în lipsa vreunui reprezentant din partea distribuitorului autorizat al echipamentului sau a altui specialist, alături de fotografia injectomatului, efectuată de Alexandru Georgeta, s-a construit întreaga acuzaţie penală.

„Practic, organele de urmărire penală ajung la această concluzie la doar două zile de la momentul ridicării datelor informatice existente, salvate pe toate injectomatele identificate la nivelul secţiei. Se menţionează doar că au fost comparate datele. Totuşi, până la sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi cu propunerea de arestare preventivă, o perioadă de aproape 4 luni, nu sunt întocmite procese-verbale de identificare a injectomatelor atribuite celorlalţi pacienţi decedaţi în perioada critică 04-06.04.2024”, au scris în motivare judecătorii de la Curtea de Apel București.

Dușmănie între o martoră și o doctoriță

Judecătorii au mai precizat că nu pot avea în vedere declaraţiile martorilor, asistenţi medicali, potrivit cărora ”doctorița Miron Maria obişnuia să reducă dozele de noradrenalină de la valorile maxime la cele minime, cele mai multe fiind simple bârfe, aşa cum a rezultat din convorbirile interceptate şi declaraţiile martorilor date până la sfârşitul lunii mai”.

Completul de drepturi şi libertăţi a avut în vedere faptul că, la patru luni de la ridicarea înscrisurilor medicale şi a datelor stocate de injectomate, ”organele de urmărire penală nu au strâns date nici măcar cu privire la vreun alt caz de malpraxis al medicului anchetat, astfel că, cel puţin până în prezent, acuzaţia iniţială nu se confirmă. Dacă iniţial declaraţiile asistenţilor medicali au fost în sensul dorit probabil de conducerea unităţii spitaliceşti, în momentul în care aceştia au început să fie acuzaţi de mărturie mincinoasă şi-au schimbat declaraţiile, aproape la indigo şi în aceeaşi perioadă, în sensul susţinerii în totalitate a denunţului iniţial şi a acuzaţiei penale de la acel moment”.

Un alt aspect ce a ridicat semne de întrebare magistraților a fost dat de credibilitatea tuturor informaţiilor transmise de martora Grigore Elena, care, ”aşa cum rezultă din actele dosarului nu a încunoştinţat organele de urmărire penală cu privire la posibila relaţie de duşmănie, rezultată din faptul că, cu câteva zile înainte de audiere, inculpata, în acuzarea căreia martora dă respectiva declaraţie, îi întocmise un referat pentru comiterea unei posibile abateri disciplinare rezultată dintr-o posibilă îndeplinire a atribuţiilor de serviciu şi pe care o numeşte „o javră” într-o convorbire interceptată şi redată anterior”.

Astfel, Completul de drepturi şi libertăţi s-a întrebat cum ar putea ”o persoană instruită care comite o tentativă de omor calificat sau chiar orice infracţiune, să intre în conflict (prin sancţionarea disciplinară) cu singurul martor care poate duce la condamnarea sa penală?”

Și tot judecătorii au concluzionat: „Având în vedere cele prezentate, în condiţiile în care nu rămân aproape niciodată paturi libere la Secţia ATI, în condiţiile în care decesul unui pacient şi internarea altuia necesită mult mai multă muncă, atât pentru medici cât şi pentru asistenţi, în lipsa altui mobil, este evident că nu putem fi în niciun caz în situaţia vreunei infracţiuni comise cu intenţie. Or, în această situaţie, în condiţiile în care s-ar dovedi culpa inculpatei Maria Miron, acuzaţia ar putea fi doar de tentativă la infracţiunea de ucidere din culpă, care nu este pedepsită de legea penală română. În condiţiile date şi luând în considerare că asistentele medicale obişnuiau să părăsească saloanele cu pacienţi, nu se poate stabili în acest moment cu exactitate cine anume a redus pe injectomat rata noradrenalinei”.

Ce au spus însă magistrații care le-au arestat pe cele două

Magistratul de la Tribunalul București, care au decis anterior arestarea celor două anesteziste, a motivat decizia prin aceea că doctorițele „nu sunt incompetente profesional şi nici nu au acţionat din greșeală'”. Judecătorul consideră că suspectele ar fi trebuit să menţioneze schimbarea dozelor de noradrenalină şi în foaia de observaţie a pacientului.

„Aceste modificări nu au fost operate însă și în fișa de observație a pacientului M. M., fiind nenumărate neconcordanțe, asistenții medicali declarând că inculpatele le ordonau să treacă în acte valori maximale ale noradrenalinei, deși pacientul primea doze minimale."

Judecătorul de drepturi şi libertăţi vorbeşte inclusiv despre reacţia asistenţilor medicali în legătură cu practicile celor două doctoriţe.

„Nu numai că inculpata Miron Maria verifica ca asistenții să mențină pacientul la doze minimale în ciuda tensiunilor arteriale mici și eventual a stopurilor cardio-respiratorii, dar ambele inculpate apostrofau asistenții medicali dacă nu executau întocmai aceste dispoziții."

În plus, în decizia de arestare magistratul menţionează şi faptul că dozajul noradrenalinei se făcea conform protocoalelor în orele de vizită pentru ca rudele pacienţilor să nu observe ceea ce se întâmplă în saloanele de terapie intensivă.

Ce spun procurorii

Procurorii spun că două doctorițe de la terapie intensivă au avut din start „ca scop provocarea decesului unor pacienți care necesitau terapie intensivă”, dar pentru care au apreciat că „nu mai este oportună menținerea în viață”.

Cei doi medici, spun procurorii, au conceput și pus în executare un plan ce consta în reducerea bruscă a dozei de noradrenalină (substanță esențială în terapie intensivă, cu rol în menținerea tensiunii arteriale), cu consecința scăderii tensiunii arteriale, urmată de stop cardio-respirator.

Până acum, procurorii au date certe doar cu privire la decesul unui bărbat de 54 de ani, căruia medicii urmăriţi penal i-au scăzut intenţionat doza de noradrenalină.

Astfel, pe 26 martie 2024, profitând de starea de vulnerabilitate a pacientului instabil hemodinamic, doctorița Miron a încercat să-i suprime viaţa, explică procurorii.

Aceasta i-a redus pacientului doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de la 15ml/h, la valoarea minimă de 1ml/h, care a fost menţinută o perioadă considerabilă de timp, spun procurorii.

Bărbatul nu a murit doar datorită unei asistente care a intervenit și a suplinit deficitul de noradrenalină prin perfuzie.

Pe 4 aprilie, ambele doctorițe au acționat „cu intenţia de a suprima viaţa pacientului” reducându-i doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1ml/h, fapt ce a condus. De astă dată, 58 de minute mai târziu pacientul a făcut stop cardio-respirator.