Pensiile speciale au continuat să crească în ultimele luni, astfel încât în clasamentul celor mai mari venituri găsim opt foști magistrați care sar de 50.000 de lei lunar, în timp ce acum patru luni o singură persoană depășea această bornă.

Unii ex-magistrați ajung la pensii de peste 50.000 de lei FOTO Arhivă

Foștii magistrați, o categorie bugetară care se bucură de unele dintre cele mai mari salarii din sistemul public, par să aibă lipici la bani și în cazul pensiilor, dat fiind că domină topul celor mai mari 20 de pensii primite în baza unor legi speciale, în cazul lor Legea 303/2022 privind statutul procurorilor și al magistraților.

Cea mai mare pensie a unui fost magistrat se ridică la 58.191 de lei, venit brut lunar, conform unui răspuns dat de Casa Națională de Pensii Publice, la solicitarea ziarului „Adevărul”. În schimb, în urmă cu patru luni, când „Adevărul” intrase în posesia unor informații privind aceeași situație, cea mai mare pensie era de 50.359 de lei. Mai mult, aceasta era singura pensie specială care sărea de 50.000 de lei.

Situația stă total diferit în prezent, pentru că numărul „specialilor” care au sărit de borna de 50.000 de lei a ajuns la opt. Pe locul doi în topul pensiilor este un fost magistrat care primește 56.875 de lei, în timp ce al treilea fost bugetar ajunge la 56.447 de lei. Inclusiv cei situați pe locurile patru și cinci depășesc 55.000 de lei ca pensie brută lunară, având 55.900 de lei, respectiv 55.191 de lei. CNPP nu oferă și numele acestora, ci doar detalii despre legea în baza cărora sunt încasați banii.

Cea mai mică pensie care sare de 50.000 de lei este în valoare de 50.392 de lei. În cazul celorlalte persoane până la locul 20 din top, toate veniturile sunt de peste 40.000 de lei, ultimul loc fiind ocupat de o persoană care are o pensie lunară brută de 43.569 de lei. Spre deosebire de situația din iunie, când în top 20 erau și doi foști piloți, unul depășind borna de 40.000 de lei, acum vorbim doar de foști magistrați.

Explicația creșterii acestor pensii este dată de faptul că, spre deosebire de pensiile publice, în cazul magistraților, pensiile se actualizează în funcție cu veniturile celor aflați în câmpul muncii – judecători și procurori – ținându-se cont de gradul, vechimea și alte detalii legate de aspecte profesionale asemănătoare cu cei salarizați în continuare.

Câți speciali are România

Potrivit ultimelor date de la CNPP , numărul beneficiarilor de pensii speciale a fost în septembrie 2023 de 10.368 (cu 22 în plus față de luna anterioară). Cei mai mulți provin din sistemul judiciar, fiind vorba de foști procurori și judecători: 5.377 la număr. Pensia medie a magistraților a fost de 21.791 de lei. Următoarea categorie ca număr a celor cu pensii speciale este a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și a parchetelor: 1.645 de pensionari.

În cazul acestora, pensia medie a fost de 5.180 de lei. În ceea ce privește cuantumul mediu al veniturilor, sume mai generoase au primit cei 1.361 de foști piloți. Media pensiei în cazul acestora a fost de 11.556 de lei, în timp ce media foștilor angajați (547 de persoane) de la Curtea de Conturi a fost de 8.505 lei.

Ce măsuri intră imediat în vigoare

Una dintre măsurile care vor intra aproape imediat în vigoare sunt cele de actualizare a pensiilor publice. În noua variantă, dacă legea nu va fi atacată la CCR, actualizarea va fi „din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică”.

În sistemul public, actualizarea e făcută prin majorare cu 100% a ratei inflației, „la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent”, potrivit Legii 263/2020 privind sistemul unitar. Însă și în ceea ce privește noua actualizare sunt diferențe, pentru că magistrații care îndeplinesc în prezent condițiile de pensionare, dar aleg să nu o facă încă, se vor bucura de prevederile vechii legi, nu ale celei vechi. Practic, e o concesie să nu aibă loc un val de pensionări.

O altă prevedere care intră imediat în vigoare este faptul că de la 1 ianuarie 2024, vârsta minimă de pensionare e de 47 de ani și 4 luni (în prezent nefiind enunțată vreo vârstă minimă), dar cu condiția unei vechimi de 25 de ani în carieră (din care maximum cinci ani să fie profesii asimilate – notari, avocați etc). Iar de la an la an va crește cu patru luni vârsta minimă de pensionare.

Nu în ultimul rând, o prevedere care va intra imediat în vigoare este cea legată de supraimpozitarea graduală a părții necontributive a pensiilor speciale. Mai precis, impozit 15% pentru pensiile cuprinse între 4.254 și 6.831 de lei, De asemenea, impozit 20% pentru pensiile care depășesc 6.831 de lei.