Povestea lui Liviu Dragnea, baron de Teleorman

Liviu Dragnea a condus judeţul Teleorman, din funcţia de prefect şi mai apoi de preşedinte al Consiliului Judeţean, mai bine de 12 ani. Sistemul construit de Dragnea în Teleorman seamănă cu o piramidă din vârful căreia cel ajuns acum vicepremier controlează tot ce mişcă în judeţ.

În 2000, Liviu Dragnea, cel care ocupase postul de prefect vreme de patru ani, este ales preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Primul şi cel mai important tun se dă sub conducerea sa, în 2002, când firma Tel Drum, societatea de drumuri a Consiliului Judeţean Teleorman, se privatizează. Firma este cumpărată de Marian Fişcuci, om de afaceri din Teleorman şi coleg de liceu al lui Liviu Dragnea. Cei doi au absolvit împreună în 1980 Colegiul Unirea din Turnu Măgurele.

Fişcuci este cel mai pune mâna, în acte, pe Tel Drum şi, din societatea aproape intrată în faliment, la data privatizării, aceasta devine în doar câţiva ani, extrem de profitabilă. Marian Fişcuci a plătit 8 miliarde de lei, în rate pentru firmă deşi societatea era evaluată la 20 de miliarde. Imediat ce a vândut societatea, Consiliul Judeţean Teleorman a făcut un împrumut de 10 miliarde de lei pentru reparaţii drumuri. Contractul este câştigat, evident, de Tel Drum. Şi acesta este numai începutul exclusivităţii pe care Tel Drum o va avea la contractele pe bani publici.

În ultimii 10 ani, în Teleorman, Tel Drum a ajuns să însemne mai mult decât reparaţii la drumuri. Firma a deschis două posturi de radio la Zimnicea şi Turnu Măgurele, oraşul de baştină al lui Dragnea. Cele două canale media care apar în documentele oficiale ca aparţinând firmei Tel Drum sunt cunoscute ca fiind canalele de presă ale PSD-ului condus de Liviu Dragnea.

Radio Turris din Turnu Măgurele funcţionează în hotelul Bombonicăi Dragnea , iar Radio Z, din Zimnicea, într-o garsonieră închiriată de la primarul PSD al oraşului, Petre Pârvu. Primăria Zimnicea este, de altfel, una dintre furnizoarele de contracte pentru firma Tel Drum, iar primarul Petre Pârvu este cunoscut ca fiind unul dintre locotenenţii din teritoriu al şefului pesediştilor teleormăneni.

Mazăre & Constantinescu, echipa de baroni locali din fruntea Constanţei

Judeţul Constanţa a devenit sinonim cu numele celor doi baroni locali: Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. Împreună cu Sorin Strutinsky, cei doi au creat o grupare de interese care a acaparat aproape în totalitate viaţa judeţului .

Pe plan politic şi administrativ, puţine sunt locurile unde influenţa lor nu a pătruns. De exemplu, în 2008, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a fost ţinut la poarta combinatului de ciment Lafarge Medgidia, fără să i se permită vizitarea incintei. „Nu a fost anunţată vizita, iar autorizaţia o dă numai conducerea de la Bucureşti“, au motivat cei de la Lafarge, spre furia lui Constantinescu.

Alt loc unde gruparea Mazăre nu are control complet este Portul Constanţa, care este domeniul „milionarilor“, cum îi numeşte primarul, care i-a acuzat chiar că vor să-l asasineze.

Baronii Iaşiului. Cum şi-au împărţit Relu Fenechiu şi Gheorghe Nichita judeţul şi cum funcţionează reţeaua de influenţă infiltrată cu oameni de partid

Iaşiul se află, în ultimul deceniu, sub sfera de influenţă a liderilor PSD şi PNL. Majoritatea instituţiilor de stat sunt "căpuşate" cu oameni de partid, a căror principal rol este să protejeze interesele financiare sau de imagine ale grupărilor politice din care provin .

Încă înainte de formarea USL la Iaşi, cei doi baroni locali de Iaşi, Gheorghe Nichita (PSD) şi Relu Fenechiu (PNL), au avut o relaţie de prietenie politică, concretizată prin împărţirea sferei de influenţă.

Cel mai evident caz de colaborare subterană, contrară vrăjmăşiei arătată la nivel declarativ, a fost susţinerea necondiţionată, de către cele două partide, a controversatului proiect imobiliar Palas, ajuns pe masa Consiliului Local Iaşi încă din decembrie 2004.

Ioan Rus, politicianul de Cluj cu influenţă substanţială la centru

Cine sunt principalii baroni ai Vrancei

În cei 25 de ani de tranziţie, multe personaje din Vrancea, în special din mediul politic, au reuşit să se îmbogăţească pe spinarea poporului. Marian Oprişan a intrat în politică în 1990, din postura de fost angajat al Fabricii de Confecţii din Focşani, la oficiul de calcul şi din când în când poza ca manechin pentru catalogul de export al unităţii, prezentând costume bărbăteşti. În 1992, la doar 27 de ani, era deja vicepreşedinte al CJ Vrancea, iar trei ani mai târziu ajungea în fruntea acestei instituţii.

Mentorul său în politică a fost Nicolae Giurgea, cel care în intervalul 1990-1996 a fost şi parlamentar FSN, şi prefect, dar şi preşedinte de Consiliu Judeţean, acesta retrăgându-se definitiv din politică în 1996, în urma unui scandal, presa de atunci relatând că Giurgea însoţea o delegaţie oficială a Consiliului Judeţean Vrancea în America iar acesta a fost oprit din drum pentru că asupra sa s-a găsit un diplomat cu un milion de dolari.

Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, vasal la "Înalta poartă", nu baron local

Timişul nu a avut un baron local de talia unui Oprişan, Mazăre sau Mischie, sau un politician care să se apropie de înţelesul general acceptat al acestui termen. Judeţul Timiş nu a putut fi conectat la baroniada orchestartă de la Centru pentru că nivelul de trai şi de educaţie al populaţiei este peste media pe ţară, pentru că nu este o zonă asistată social, pentru că nu se confruntă cu şomaj şi poate sta şi singură pe picioare fără să primească ajutor din partea Guvernului.

Nu doar că nu stă nimeni cu mâna întinsă spre Bucureşti, însă judeţul Timiş este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, după Bucureşti, însă din păcate pentru timişeni, distribuirea se face pe criterii politice, iar în Timiş se întorc doar firimituri. Pentru asta, Timişoara se luptă din 1990 pentru autonomie locală, descentralizare şi regionalizare. Acesta a fost unul din punctele Proclamaţiei de la Timişoara. Se vrea ca taxele si impozitele locale, atât cele plătite de cetăţeni cât şi cele plătite de firme să rămână într-o pondere covârşitoare la nivel local.

Ionel Manţog a fost director de resurse umane în cadrul fostei Societăţi Naţionale a Lignitului Oltenia, ministru secretar de stat în Ministerul Economiei şi director economic la fostul Complex Energetic Turceni. Acesta a ocupat şi funcţia de preşedinte al PDL Gorj.

În perioada în care a deţinut funcţiile de conducere, mineritul şi energia din Gorj s-au aflat sub controlul lui. Niciun contract nu era încheiat fără ştirea lui Manţog, iar anumite firme câştigau contracte pe bandă rulantă, cum ar fi Alpha Construct Sistem, din Mehedinţi, patronată de omul de afaceri Constantin Izvoranu.

Cel mai influent personaj de pe scena politicii din Hunedoara este considerat Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Mircea Moloţ este şi unul dintre cei mai bogaţi politicieni hunedoreni, cu afaceri în agricultură, turism şi media, proprietar al unor terenuri şi păşuni, unele întinse pe zeci de mii de hectare, în mai multe zone ale judeţului. În ultimii ani, şeful administraţiei judeţene a decis soarta a nenumăraţi directori de instituţii publice din Hunedoara, în timp ce primarii de municipii nu au îndrăznit nici ei să i se opună, indiferent de partidele din care au făcut parte.

La Brăila, cel perceput ca baron local este preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu

Presa locală a relatat că, numai în 2010, de exemplu, firma „Concivia” SA figura pe siteul www.licitatiepublica.ro ca fiind adjudecatară a nu mai puţin de 20 de proceduri de achiziţii publice. Pentru 14 dintre acestea, autorităţi contractante au fost fie Consiliul Judeţean Brăila, fie unităţi administrativ-teritoriale (UAT) subordonate acestuia.

Ca valoare, contractele închieate de „Concivia”, în 2010, cu CJ Brăila şi instituţii subordonate însumează aproximativ 7 milioane de lei. Alte 6,9 milioane de lei au reprezentat contracte încheiate cu Primăria Brăila sau alte instituţii publice din Brăila.

PNL Suceava, transformat în afacere de familie de deputatul Băişanu

Băişanu, fost membru al PC şi PSD, s-a înscris în PNL în 2008, după ce a ocupat funcţiile de subprefect şi prefect al judeţului Suceava.

Gheorghe Ştefan a câştigat al treilea mandat de primar în iunie 2012 sub sigla PDL, beneficiind de încrederea populaţiei din Piatra Neamţ după opt ani de guvernare locală în care s-au relizat proiecte concrete precum telegondola, modernizarea ştrandului, pârtia de schi, parcarea de peste Cuejdi sau reamenjarea Curţii Domneşti.

Senatorul Victor Mocanu, considerat principalul baron local al Buzăului. În cei opt ani, cât a durat mandatul său la şefia Consiliului Judeţean Buzău, Victor Mocanu şi-a conturat profilul de baron local, în urma unor dezvăluiri jurnalistice, anchete judiciare şi, mai ales, acuzaţii din partea opozanţilor politici. În urmă cu doi ani, Mocanu a pătruns în Senatul României, fiind coleg în Parlament cu fiul său, deputatul Adrian Mocanu.

Economistul Victor Mocanu a fost preşedintele Consiliului Judeţean Buzău din 2004, până în 2012, după un mandat de patru ani în prezidiul acestui for, ca vicepreşedinte.

S-a născut la Râmnicu Sărat, pe 28 august 1949, este căsătorit şi are doi copii, o fată, Anca, medic la Fundeni, şi un băiat, Adrian, deputat PSD din 2008.

După 25 ani de conducere pesedistă: vasluienii, sub stăpânirea lui Buzatu

2013 a fost anul în care USL s-a aşezat deplin la putere în judeţul Vaslui, iar vasluienii au suferit ultima şi cea mai mare decepţie, odată ce promisiunile reprezentanţilor acestei alianţe au întârziat să se materializeze, iar în locul lor s-a instalat, aşa cum suntem obişnuiţi, o distanţă uriaşă faţă de electorat.

Cine este Naşul judeţului plin de fini

Judeţul nu stă deloc prost la capitolul baroni locali, ba unii dintre ei chiar şi-au transplantat favoriţii şi la alte judeţe. Este cazul generalului Ioan Talpeş care stă la baza evoluţiei lui Adrian Duicu, baronul de la Mehedinţi. Dar sistemul este şi reversiv, Ostaficiuc reuşind să o plaseze pe Valeria Schelean în judeţul lui Frunzăverde. Mai trebuie spus că, principiul pe care activează baronii locali de Caraş-Severin, este principiul naş-fin.

Numele cel mai des întâlnit pe buzele tuturor dacă întrebi cine învârte treburile în judeţul Olt este cel al lui Paul Stănescu. Preşedinte al Consiliului Judeţean Olt din 2008 încoace şi, totodată, lider al filialei judeţene a partidului-mamut PSD, Stănescu (56 de ani) pare a deţine cheile puterii. Din aprilie 2013, el a fost ales şi printre cei opt vicepreşedinţi regionali ai PSD, funcţie ce presupune coordonarea activităţii filialelor partidului din care face parte din regiunea Olteniei.

Baronii Bacăului. Romeo Stavarache şi Dragoş Benea conduc autoritar municipiul şi judeţul Bacău de 10 ani

Chiar dacă în 2012 alegerile locale i-au prins pe amândoi în USL, listele comune de candidaţi au fost făcute în aşa fel, încât primii 12-13 de pe listele de Consiliul Local Bacău să fie liberali, iar primii de la Consiliul Judeţean, social democraţi.

Amalia Cindrea, soţia preşedintelui Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea (PSD), a fost subprefect al Sibiului iar în prezent conduce Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Sibiu. Finul acestuia, comisarul şef Constantin Muţiu, conduce Poliţia Municipiului Sibiu, însă ocupă acest post înainte ca Ioan Cindrea să fie ales, în 2012, preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.

Mircea Hava s-a dovedit a fi cel mai abil politician din Alba din ultimii 20 de ani. Curtat de toate partidele de-a lungul vremii, a rămas fidel PDL-ului, pentru care a câştigat la nivel local cam tot ce se putea câştiga.

Baron local de Satu Mare: Mircea Govor domneşte peste Consiliul Judeţean, filiala PSD Satu Mare şi întreg judeţul

Mircea Govor este vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, adjunctul preşedintelui Adrian Ştef, chiar dacă mulţi ar spune că situaţia stă chiar invers. Govor este şi protejatul mega-baronului din Teleorman, Liviu Dragnea.

Toate păcatele baronului de Dolj: PSD-istul Ion Prioteasa, acuzat de aranjamente pe banii Uniunii Europene

La Congresul PSD din Bucureşti a candidat pentru un mandat la nivel naţional, de vicepreşedinte al PSD, însă nu a obţinut suficiente voturi. La scurt timp, Prioteasa a demisionat din funcţia de preşedinte al filialei Dolj a PSD.

Reţeaua baronului PSD de Mehedinţi şi oamenii săi de încredere

Imediat după ce a preluat puterea în vara anului 2012 a reuşit să atragă de partea sa consilierii PDL, asigurându-şi în felul acesta majoritatea confortabilă în Consiliul Local Drobeta Turnu Severin şi Consiliul Judeţean Mehedinţi.

Nicolae Ioţcu, baronul judeţului Arad

Nu de puţine ori ne este dat să vedem că pe parcursul mandatelor lor au loc licitaţii trucate, tăieri de panglici făcute cu mare fast pe bani publici sau investiţii decise în funcţie de interese politice sau personale.

La Arad numele de baron local îi revine lui Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad. Ioţcu este al doilea baron pedelist din ţară care a reuşit să rămână la şefia Consiliului Judeţean Arad în urma alegerilor locale din vara anului 2012.

Schimbul de ştafetă între baronii locali de Argeş ar fi putut fi şansa deputatului PSD Cătălin Rădulescu

Fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, a fost condsiderat, până la decizia ICCJ, care l-a găsit în conflict de interese, drept baronul local numărul 1 al judeţului. Procesul cu ANI, pe care Nicolescu l-a pierdut, i-a lăsat supreamaţia primarului Tudor Pendiuc, devenit şi preşedinte interimar al PSD Argeş, principalul susţinător al deputatului playboy Cătălin Rădulescu, cel care s-a arătat primul oportunist al schimbului de ştafetă.

Susţinut în campania electorală de primarul Tudor Pendic şi blagoslovit la nivel central de protecţia vicepremierului Liviu Dragnea, şeful baronilor PSD, Cătălin Rădulescu, medicul îmbogăţit din afaceri cu instituţii publice, prin contracte de asfaltare, s-a remarcat nu doar prin scandaluri financiare, ci mai ales prin fotografiile în chiloţi postate pe unul site-urile de socializare şi acuzaţiile de natură sexula ce i-au fost aduse.

“Baronul” Prahovei, Mircea Cosma. Preşedintele CJ a trasformat judeţul în afacere de familie

Tenace, influent, temut, controversat. Sunt doar câteva dintre epitetele care i se atribuie, temător, pe holurile Consiliului Judeţean sau ale PSD Prahova, lui Mircea Cosma.

Baronul ceralelor din Dolj este acuzat de returnări ilegale de TVA. Mihai Anghel are o avere estimată la aproximativ 40 de milioane de euro

Marele fermier Mihai Anghel este acuzat că în perioada 2006-2008 a obţinut returnări ilegale de TVA în valoare de 5 milioane de euro prin intermediul firmelor pe care le deţine. SC Cerealcom SA încasase 4,5 milioane de lei, SC Cervina SA Segarcea - 3,4 milioane de lei, SC Oltyre SA Craiova - 2,8 milioane de lei, SC Redias SA Redea, din judeţul Olt - 4,9 milioane de lei, iar SC Crama Segarcea SRL - 370.000 de lei. Baronul cerealelor din Dolj este de ani bun un apropiat al PSD.

Cei mai influenţi politicieni ai Sălajului: liderul PDL Lucian Bode, UDMR-istul Seres Denes şi social-democratul Tiberiu Marc

Cel mai vizibil, pe plan naţional, politician din Sălaj este preşedintele organizaţiei judeţene a PDL, deputatul Lucian Bode. Apogeul carierei sale politice de până acum a fost reprezentat, cu certitudine, de cele câteva luni în care s-a aflat la conducerea Ministerului Economiei, în timpul guvernării PDL Mihai Răzvan Ungureanu.

Cel mai influent politician din Bărăgan. Răducu George Filipescu, de 10 ani şeful judeţului Călăraşi

Filipescu este cel care a scris un proiect de regionalizare şi vrea să devină baron peste Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu şi Teleorman.

De profesie inginer cu specializare în metalurgie, Răducu Filipescu(58 de ani) a condus, între 1980 şi 1986, Secţia de turnare continuă a Combinatului Siderurgic Călăraşi, şi a fost şeful atelierului de turnătorie şi tratamente termice.

Baronii din Mureş: Destinele tîrgumureşenilor în mâinile lui Florea, Dobre şi UDMR

Viaţa politică şi economică este în mâinile TRIO-ului devenit aproape legendar: triunghiul Florea, Dobre şi UDMR funcţioneaza aproape neschimbat în ultimii 14 ani .

Numit în anul 2005 de reprezentanţi ai presei „Baronul de Mureş” Dorin Florea a stăpânit judeţul Mureş din funcţia de prefect, aşezat în scaun de PNTCD în timpul guvernarii Convenţiei Democrate. A coborât de pe treapta cea mai înaltă a Palatului Administrativ şi a ocupat biroul de frunte al Primăriei Târgu-Mureş.

De atunci, funcţia de primar a devenit stabilă. A doua rundă de alegeri a câştigat-o sprijinit de PSD-PUNR şi a reunoscut aportul Partidului Social-Democrat în campania electorală ce a precedat alegerile generale din 2004. Florea a virat la dreapta şi a devenit rapid preşedinte PDL Mureş, iar secretarul său a fost numit viceprimar.

Alexandru Kiss, baronul de Bihor care din depanator TV a ajuns unul dintre cei mai influenţi oameni politici ai judeţului

Bihorul nu se poate “lăuda” cu baroni locali precum cei din sudul ţării, dar nu duce lipsă de oameni influenţi, mai ales în sfera politică. Unul dintre ei este Alexandru Kiss, fost depanator TV, actual vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor şi preşedintele UDMR Bihor .

Politica a reuşit, până acum, să-i asigure spatele, complicităţile pe care le-a dezvoltat l-au menţinut în sferele puterii, iar Kiss a devenit atât de mare încât a ajuns o ameninţare chiar şi pentru „protectorii săi.

Unii dintre aceştia au ajuns să regrete că au avut încredere în el. Se ştie că atunci când vine vorba de împărţit funcţiile UDMR-iştilor, nicio decizie nu se ia fără acordul lui Kiss.

Baronul Silvian Ciupercă, cel mai influent politician din judeţul Ialomiţa

Din 2004 şi până în prezent, Silvian Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa este cel care veghează la frâiele întregului judeţ. El este totodată şi preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Social Democrat .

Profesor de matematică la Liceul Teoretic Paul Georgescu din Ţăndărei, Silvian Ciupercă şi-a început ascensiunea politică la mijlocul anilor 90, când a devenit primar al oraşului. După ce i-a expirat primul mandat, în anul 2000, a plecat în Parlamentul României.

Deputat al colegiului I Ţăndărei – Feteşti, el a revenit pe meleaguri ialomiţene, fiind ales preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa în anul 2004. De la acea dată şi până în prezent, el conduce instituţia cu mână de fier.

Florin Ţurcanu, baronul liberal de Botoşani condamnat la închisoare

Preşedintele Consiliului Judeţean, liberalul Florin Ţurcanu a fost condamnat la puşcărie. Acesta a primit şase luni de închisoare cu suspendare şi 2 ani şi şase luni termen de încercare .

Judecătorii din Botoşani au hotărât că acesta s-a făcut vinovat de fals şi uz de fals, dând afară fraudulos din PNL membrii cu funţii în administraţia locală pentru a face loc clienţilor politici ai liberalului din Botoşani.

Infracţiunile făcute de actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani ar fi avut loc în lunile iunie-iulie 2009 când Florin Ţurcanu era deputat şi preşedinte al PNL Botoşani. Se presupune că acesta ar fi promis funcţii în administraţia locală unor clienţi politici şi a falsificat nişte acte a Delegaţiei Permanente a PNL Botoşani.

La acest material au participat Borcea Ştefan, Bianca Sara, Alin Ion, Dinu Zară, Florin Jbanca, Iulian Bunilă, Simona Voicu, Cristian Franţ, Mugurel Manea, Ramona Găină, Dorin Ţimonea, Cristina Cîcău, Corina Macavei, Cristina Stancu, Dana Mihai, Andreea Mitrache, Alina Pop, Daniel Guţă, Cezar Pădurariu, Florina Pop, Remus Florescu, Ionela Stănilă, Florentin Coman, Sînziana Ionescu, Ionel Albon, Claudia Bonchiş, Andreea Mitrache, Mădălina Sofronie, Cozmin Zamfirache, Mircea Merticariu.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii