Litoralul românesc atrăgea în anii 70 zeci de mii de turiști străini din Polonia, Cehia, Germania de Est, dar și vestitele turiste suedeze. Vicepreședintele ANAT Adrian Voican a explicat strategia folosită atunci și cum poate redeveni România o destinație pentru turiști străini.

La 1 iunie s-a dat startul sezonului pe litoralul Mării Negre. Anul trecut, peste 1 milion de turiști și-au petrecut concediile la mare. Dintre aceștia doar 10% au fost din străinătate.

„Adevărul” a discutat cu vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Adrian Voican, despre perioada anilor 70 , când „Litoralul trăia din zecile de mii de turiști aduși din Polonia, Cehia, Republica Democrată Germania etc”.

„Acel litoral al anilor 70 care trăia prin zeci de mii de turiști, aduți din CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc - organizație economică a statelor comuniste europene creată la inițiativa URSS-nr), din Republica Democrată Germană, din Polonia, din Cehia. Încă n-am ajuns la puterea aceea și la nivelul acela de a umple litoralul la de la 1 mai până în 30 septembrie-nr), dar lucrurile merg spre bine”, este de părere acesta.

„Trăiau ca niște boieri cu nimic”

Întrebat cum au reușit autoritățile din România să facă din litoral o destinație pentru turiștii străini, Voican a spus:

„Era o altă lume, era un alt context. Nu pot să iei copy-paste o soluție dintr-un context și s-o duci în altă parte. În primul rând și în primul rând aveam o situație monetară specială. Veneai și schimbai 100 dolari și cu banii aceia trăiau ca-n paradis. Convertibilitatea era falsă. Trăiau ca niște boieri cu nimic. Deci acasă la ei nu se putea. Dar acesta era modelul de atunci”.

Acesta susține că un motiv pentru care s-a ajuns la o asemenea performanță a litoralului românesc venea și ca o consecință a tipului de economie centralizată din fostele țări comuniste: „Dacă se întâlneau Ceaușescu cu Honecker (Erich Honecker, fost președinte al Republicii Democrate Germane-nr) sau cu Jifcov (Todor Jivkov, fost președinte comunist al Bulgariei-nr) și stabileau ei că trebuie să vină 10.000 de turiști pe litoral, aceștia veneau. Acuma e democrație e mult mai bine. Nu există riscul unei astfel de dictaturi sau de monopolizare a puterii de decizie, dar decizia e mult mai greoi de luat. E foarte complicat”.

„Părinții noștri au construit litoralul în 10 ani”

„Părinții noștri au construit toată salba de stațiuni în 10 ani. Noi, în 30 de ani, n-am putut să le renovăm pe toate”, a mai spus Voican. El susține că unele hoteluri comuniste au fost concepute cu bun gust de către arhitecți – cum ar fi, de e Belvedere Panoramic, hotelul-emblemă al stațiunii Olimp-nr.

Specialistul în turism mai vorbește acum și despre faptul că astăzi este folosit fiecare metru pătrat de teren pentru construcții în detrimentul spațiilor verzi și a altor facilități. „Atunci spațiile erau generoase. Ce holuri, ce bucătării, ce dotări… acuma ai face șapte vile în holul unui hotel de pe vremea aia. Nu s-au făcut autostrăzi, păcat, dar s-au făcut o salbă de stațiuni minunate pe tot litoralul românesc. A găsit clientelă pentru litoral, semnând câteva contracte cu câțiva lideri comuniști pe modelul anilor acelora și era plin.”

„Încep să vină trenurile cu iepurași”

Voican își amintește că în studenție din luna mai începea sezonul. „Noi ziceam: încep să vină trenurile de iepurași. Când începeau să vină nu se mai opreau”.

Întrebat despre condițiile de cazare pe litoral în vremea comunismului, acesta a precizat: „Era o țară totuși săracă în care te bucurai cu adevărat de puținul pe care puteai sa-l ai”.

Antreprenorul susține că totuși turiștii străini nu aveau atunci mari pretenții, nici măcar vestitele turiste suedeze: „Nu aveau neapărat standarde foarte ridicate. Erau în majoritate turiști proveniți din țări comuniste… unii aveau bere mai bună, alți aveau rujuri mai bune. Mai vindeau ca să facă și ei rost de valuta țării. Se mai făcea micul comerț ilicit, așa, adică dacă vrei nimicuri de genul ăsta. În momentul acela, totuși, în gândirea lui comunistă, Ceaușescu a făcut pe tot litoralul acele vestite shopuri. N-aveai voie să calci pe acolo că te aresta, dar străinii puteau să cumpere. O Dacie era 2.000 de dolari. Erau altfel banii, n-ai cum să-I înțelegi.”

De ce au bulgarii așa hoteluri frumoase?

O discuție despre turiști străini pe litoralul românesc vine la pachet cu comparația despre vecinii bulgari. De ce bulgarii au hoteluri ca în Occident și sunt pline de străini?

„Bulgarii n-au făcut hoteluri pentru bulgari. Au făcut cu banii de nemților pentru nemți. Le-au zis ăia: „luați bani și faceți hotelurile așa?” Bulgaria a fost un El Dorado pentru marii tur-operatori germani care au zis: „hai să descoperim o destinație nouă, ieftină. Noi le dăm bani, ei fac cum vrem noi și noi le vindem. Bulgarii nu mergeau pe plajă la Nisipurile de Aur, la Nesebar și la Albena. Nu. Erau niște muncitori plătiți cu bani puțini într-o țară care agricultura era ieftină, ardeii, castraveții erau ieftini, TVA-ul era mic și au putut să aibă prețuri mici”.

În schimb, în România situația era diferită, hotelurile erau făcute pentru turistul român.

„Românii se ducă acolo ca și clienți, oameni cu bani care cumpără vacanțe acolo și zic că e ieftin. Nu e același lucru. Noi în România am făcut hoteluri pentru sindicaliști români și am încercat să transformăm hoteluri de o stea, două stele, în hoteluri de trei sau patru stele.”

Cum să aducem turiștii străini în România

Voican a susținut că în ranking-urile țărilor din punct de vedere turistic, România se clasează undeva între locurile 47 – 50 într-un top mondial: „Bun, Italia, Franța, Germania sunt în fața noastră. Ne uităm la ei și pare că nu-i vom ajunge niciodată. Statele Unite, Canada Australia ș.a.m.d. Ok. Chiar dacă am fi ultimii din Europa, sunt atât de multe țări cu atât de mulți oameni, atât de săraci, da, încât...Zilele trecute am vorbit cu un prieten care s-a stabilit în Vietnam – acolo se trăiește cu 200 de euro. Noi nu mai trăim cu 200 euro, 1.000 euro ni se pare puțin. Sunt țări care sunt cinci ori mai sărace decât noi? Să fii pe locul 50 din 200 de țări înseamnă că ești în primul sfert. Depinde cu cine te compari”.

Primul pas pentru aducerea turiștilor străini în România este promovarea în străinătate.

„România în 30 de ani n-a avut bani de promovare. De când muncesc la subiectul ăsta am aflat și eu că bugetul României se închide pe turism. Traducere: după ce să bat toți pe bugetul României, ce mai rămâne dăm la turism. Rămân 1-2-3 milioane de euro, apă de ploaie. E ca și cum ai face reclamă la Mentosane 2 săptămâni pe piață, la Cluj, și tu vrei să promovezi România în 190 de țări. Nu merge”, a explicat Voican.

În plus, din cauza procedurilor birocratice, nici măcar banii aceștia nu sunt cheltuiți: „România n-a fost de 4 ani de zile prezentă la Berlin, unde e cel mai mare târg de turism. Concurența plătește înainte, iau reduceri și și-au luat standurile. La noi, nu. Procedura de achiziție spune că plătim după. Ca atare: „plătiți după, mai așteptați””. Problemele birocratice au împiedicat România să ajungă la Berlin, dar nu alte circa 160 de țări participante, care au și ele birocrația lor.

Sunt trei surse de venit pentru promovare: alocările bugetare, care sunt foarte mici, o taxă de promovare de la hotelieri respectiv o taxă impusă turiștilor. În ceea ce privește cea de-a doua sursă, poate să funcționeze cu două condiții, spune expertul: „1. șeful e atât de tare încât nu comentează nimeni și se strâng banii; 2 primarul nu se atinge de bani.”

Cea de-a treia sursă: să plătească turistul 1 euro. „Ai 30 de milioane de nopți de cazare în România, un euro de la fiecare turist înseamnă 30 de milioane de euro. N-a avut România niciodată promovare de 30 de milioane de euro, nici nu e chiar foarte mult. Turcia are 80 de milioane de dolari. Nu vreau să spun de alte țări”, a susținut el.

Țările cu turism dezvoltat acordă sute de milioane de euro pentru promovare. De ce? „Știu că vor avea un număr dublu-triplu de turiști străini care aduc în țara ta bani făcuți în altă economie și se dezvoltă turismul, se dezvoltă comunitatea”, a concluzionat el.