Cum arăta geanta cu 3,8 milioane de dolari cash cu mita primită de Elena Udrea în sediul PDL/Afară, lumea protesta în ger împotriva lui Băsescu
Geanta cu bani devine o constantă în dosarele Elenei Udrea, favorita fostului președinte al României, Traian Băsescu. După geanta ”maro” cu 900.000 de euro, presupus primită de Elena Udrea chiar în sediul Ministerului Dezvoltării, în cazul gala Bute, acum este vorba de o nouă geantă cu bani, în cazul Hidroelectrica.
Potrivit informațiilor consultate de G4Media.ro din dosarul lui Radu Budeanu de la Tribunalul București, ar fi fost vorba de o ”geantă de voiaj de circa 1,2 metri pe 80 centimetri”, de această dată cu 3,8 milioane de dolari, primită chiar la sediul PDL, la începutul lui 2012, când lumea protesta în ger, în Piața Universității, împotriva regimului Băsescu.
Potrivit propriei mărturii din dosar, patronul CanCan, Radu Budeanu, a dus geanta cu ”dolari, euro și lei”, în total 3,8 milioane de dolari, la sediul PDL pentru Elena Udrea și i-a predat-o Anei Maria Topoliceanu, fostă șefă a Companiei Naționale de Investiții și o apropiată a fostului ministru al Dezvoltării și Turismului.
Banii ar fi fost de la magnatul Energiei, Bogdan Buzăianu, astfel încât Elena Udrea să îl ajute să își prelungească contractele avantajoase cu Hidroelectrica. Era perioada când Udrea și Băsescu ”se luptau” la televiziuni cu băieții deștepți din Energie.
Atât intermediarul lui Buzăianu, adică Radu Budeanu, cât și intermediarul Elenei Udrea, Ana Maria Topoliceanu, au recunoscut faptele în fața procurorilor DNA. Topoliceanu a fost exonerată complet, Budeanu a căzut la înțelegere cu procurorii pentru o pedeapsă de 2 ani cu suspendare și un termen de încercare de 4 ani.
”Lavinia Țicu (contabila lui Buzăianu – n.r.) mi-a dat o geantă. Am deschis geanta și am văzut că în interior se aflau bani, care erau așezați și legați în folie de plastic cu scotch. Pot spune că deasupra se vedeau euro. Nu am numărat banii și nici nu am discutat cu Lavinia Țicu despre cuantumul sumei care se afla în geantă. Precizez că era o geantă de voiaj de circa 1,2 metri pe 80 centimetri”, a mărturisit Budeanu.
„M-am trezit la partid cu o geantă cu bani de la Radu Budeanu. Sincer nu-mi amintesc la acest moment dacă mi-a predat el geanta cu bani sau a trimis-o prin altcineva. Acest moment s-a petrecut la începutul anului 2012. Nu am numărat o valiză de bani. Știu că în geantă se afla un bilețel, deasupra banilor, pe care erau menționate sumele în dolari, euro și lei. În total era vorba de 3.800.000 de dolari. Sumele în euro și în lei erau mai mici, echivalentul a câtorva sute de mii de dolari”, a declarat și Ana Maria Topoliceanu.
Renegocierea contractelor dintre Hidroelectrica și firmele băieților deștepți din Energie a fost impusă de FMI în contextul crizei economice de acum 10 ani.
Companiile lui Bogdan Buzăianu, Energy Holding, Buzzman SRL (devenită ulterior Alpiq Romindustry) și Ehol Distrubution SRL, chiar au reușit să își prelungească contractele. Energy Holding era beneficiara celui mai mare contract, cu o valoare a energiei tranzacționate de 1 miliard de dolari. Contractul a fost încheiat pe 14 ianuarie 2004, pe o perioadă de 10 ani, pe vremea când ministrul Economiei în Guvernul Adrian Năstase era chiar naşul lui Buzăianu, Dan Ioan Popescu, zis DIP.
Contractul dintre Energy Holding și Hidroelectrica ar fi fost nelegal și păgubos pentru compania de stat şi ar fi reprezentat mai mult de 1 la sută din PIB-ul României de la acea vreme – acuza procuroarea DIICOT, Adriana Cristescu, de la Serviciul de combatere de macro-criminalităţii economico-financiare.
Mihai David, fostul director al Hidroelectrica din 2009, numit de PSD, le-a relatat procurorilor că, în urma negocierilor politice pentru Guvernul PDL-PSD Boc I, ar fi trebuit să primească un post de secretar de stat în Ministerul Economiei, condus de Adriean Videanu.
”Mi-a explicat (Adriean Videanu – n.r.) că nu poate să îmi dea în responsabilitate departamentul de Energie întrucât pentru a conduce acest departament este nevoie de acceptul Președintelui, fiind un departament cu implicații importante în securitatea națională și că pentru acest departament va fi nominalizat cineva de la PDL”, le-a povestit David procurorilor.
Prin urmare, în urma consultărilor cu liderul PSD de atunci, Mircea Geoană, Mihai David a refuzat postul de secretar de stat în Ministerul Economiei și a acceptat funcția de director al Hidroelectrica. A aflat ulterior că șeful CA al Hidroelectrica era Tudor Șerban de la PDL, despre care David spune că a fost susținut de fostul ministru PDL, Anca Boagiu, și de către Mircea Băsescu, fratele fostului președinte.
La rândul lui, Tudor Șerban le-a declarat procurorilor: ”Personal am fost împotriva continuării derulării contractelor bilaterale (cu băieții deștepți din Energie – n.r.), iar sloganul meu de campanie a fost <>. Contrar convingerii mele, am aprobat în Consiliul de Administrație prelungirea contractelor bilaterale pentru 4 din cele 20 de societăți cu care s-a negociat, întrucât nu au acceptat creșterea tarifului decât în aceste condiții. Nu am discutat la partid situația contractelor bilaterale, iar votul meu în CA reprezintă o decizie impusă de partid și transmisă de ministrul Adrian Videanu”, a declarat Tudor Șerban la DNA pe 17 august 2015.
”Cărăușul” Radu Budeanu a vrut să încheie un alt acord de recunoaștere a vinovăției, pe 26 aprilie 2017, cu procurorul de caz, Mihaela Iorga Moraru. El a acceptat atunci o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență, cu un termen de supraveghere de 2 ani.
”Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul Budeanu Radu Ioan a recunoscut săvârșirea infracțiunii de trafic de infuență și a solicitat încheierea unui acord ca urmare a recunoașterii vinovăției, formulând o cerere scrisă în acest sens”, se arată în acordul convenit de Budeanu cu procuroarea Iorga Moraru.
Ba mai mult, Budeanu ar fi ”făcut și 19-le”, cum spun avocații, adică ar fi formulat denunțuri pentru a obține înjumătățirea pedespei.
”În speță, inc. Budeanu Radu Ioan a recunoscut săvârșirea faptelor, nu a pretins și nu a obținut niciun folos pentru el, a colaborat cu organele de urmărire penală, formulând denunțuri cu privire la alte fapte de corupție pentru a beneficia de prevederile art. 19 din OUG 43/2002”, se arată în dosarul consultat de G4media.ro.
În schimb, procuroarea Moraru a dispus clasarea pentru infracțiunea de spălare de bani adusă lui Budeanu.
”Având în vedere că, din probele administrate în cauză, rezultă în mod cert că inc. Budeanu Radu Ioan nu a discutat cu martorul Pescariu Dinu Mihail sau cu administratorul firmei Barringwood Investment Ltd. despre această tranzacție (preluarea de către Pescariu pentru Udrea a creanței deținute de Buzăianu la EVZ – n.r.), precum și faptul că martorul Pescariu Dinu Mihail nu cunoștea împrejurările în care s-a ajuns ca acea creanță de 900.000 de euro deținută de Gramotehniki Ltd. (un off-shore controlat de Buzăianu – n.r.) să fie cesionată și nici termenii tranzacției, iar inc. Budeanu Radu Ioan nu avea cunoștiință despre faptul că firma Barringwood Investment Ltd. este controlată de Pescariu Dinu Mihail, în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive al infracțiunii de spălare a banilor”, a conchis procuroarea Iorga Moraru.
”Deal-ul” convenit de procuroare cu Budeanu nu a fost aprobat însă de conducerea de atunci a DNA reprezentată de Laura Codruța Kovesi, așa că Budeanu a rămas inculpat în dosar și cu o cauțiune de 2 milioane de lei.
E vorba de 2 apartamente, unul de 175.000 de euro, aflat în bulevardul Decebal, al soției lu Budeanu, creatoarea de modă, Claudia Cristina Săvulescu, altul de 220.000 de euro, al lui Budeanu, pe strada Someșul Rece din București.
După plecarea din DNA a procuroarei Mihaela Iorga Moraru (aflată acum la Secția Specială de anchetare a magistraților), dosarul lui Budeanu a fost preluat de procurorul Cosmin Adrian Iordache.
După ce, în februarie 2020, a fost instalată noua garnitură de procurori șefi, în iulie 2020, procurorul Iordache a semnat un nou acord de recunoaștere a vinovăției cu Radu Budeanu, de această dată pentru complicitate la cumpărare de influență. Au bătut palma pentru o pedeapsă de 2 ani cu suspendare și un termen de încercare de 4 ani. În plus, procurorul i-a ridicat garanția lui Budeanu pe cele două apartamente pentru cauțiunea de 2 milioane de lei.
Mărturia lui Budeanu împotriva Elenei Udrea este considerată decisivă de procuror în condițiile în care la dosar sunt și mărturile Anei Maria Topoliceanu și alte 3 declarații ale unor martori cu identitate protejată, Maria Barbu, Alexandru Gelu și Sanda Radu. Toate confirmă intenția lui Buzăianu de a-i da mită Elenei Udrea.
Declarațiile martorilor cu identitate protejată, Maria Barbu și Alexandru Gelu, au fost luate la Constanța, pe 2 septembrie 2015.
Elan Schwartzenberg, implicat. Martorul cu identitate protejată, Sanda Radu, le-a declarat procurorilor pe 29 octombrie 2015, la DNA:
”Buzăianu Nicolae Bogdan a fost contactat de Elan Schwartzenberg pentru a afla dacă are vreo legătură cu dosarul, respectiv care vor fi declarațiile sale în această cauză. Din corespondența purtată de aceștia am înțeles că Elan Schwartzenberg ține legătura cu Budeanu Radu și că acesta evită să se întoarcă în țară de teama dosarului penal. Este posibil ca prin aceste mesaje să i se sugereze lui Buzăianu Nicolae Bogdan să facă declarații ce nu corespund adevărului. Depun astăzi data audierii fotocopii ale unor astfel de mesaje”, a declarat la DNA martorul cu identitate protejată, Sanda Radu.
De precizat, în context că, potrivit paginademedia.ro , în 2008, Energy Holding, compania controlată de Buzăianu, a preluat temporar controlul tabloidului Cancan, fondat de Budeanu, de la un off-shore cipriot, Bytheria Holdings Limited. De altfel, Budeanu a susținut în acordul de recunoaștere a vinovăției că era dependent la acea dată de Buzăianu.
Un detaliu. Potrivit informațiilor din dosarul de la Tribunal, Buzăianu îi spunea lui Budeanu ”chiorul”.
Context. Potrivit DNA, în 2011, Elena Udrea, favorita fostului președinte al României, Traian Băsescu, ar fi primit de la magnatul Bogdan Buzăianu, prin intermediul lui Radu Budeanu, o mită de 3,8 milioane de dolari și creanța de 900.000 de euro pe care Buzăianu o avea de recuperat de la Bobby Păunescu, patronul EVZ și Capital.
Practic, susțin procurorii, preluând creanța lui Buzăianu, Elena Udrea ar fi devenit patronul de facto al EVZ. Buzăianu i-ar fi dat această mită Elenei Udrea pentru ca aceasta să intervină la conducerea Ministerului Economiei și Hidroelectrica pentru derularea, în continuare, a contractelor de furnizare energie hidro (ieftină, în raport cu alte forme de energie) dintre Hidroelectrica și firmele controlate de el, Energy Holding, fiind cea mai renumită.
Recunoașterea de către Radu Budeanu a intermedierii mitei date de Buzăianu Elenei Udrea îl plasează de facto în situația de martor al acuzării în procesul penal intentat de DNA Elenei Udrea. În plus, Budeanu nu are cum să nu respecte înțelegerea cu procurorii întrucât ar putea fi acuzat de favorizarea făptuitorului, în termenul de încercare, ceea ce automat i-ar anula suspendarea executării pedepsei. Acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Budeanu cu procurorul Iordache trebuie aprobat de judecător pe 12 august 2020.
Elena Udrea a comentat pe Facebook înțelegerea dintre Budeanu și procurori.
”Nu îl condamn pe Radu Budeanu pentru că a ales să spună ce vor procurorii în schimbul unei libertăți aproape sigure, pentru că știu că are copii mici și probabil de aici se trage slăbiciunea lui. Deși, mai ales fiind bărbat, poate era mai onorabil să-ți obțină libertatea luptându-se în instanță cu procurorii și spunând adevărul.
Totuși, oare ce le vor spune Budeanu sau Topoliceanu (Ana Maria Topoliceanu, un alt denunțător al Elenei Udrea – n.r.) copiilor lor când vpr crește mari, despre onoare, demnitate, cinste, prietenie?
Cum le vor explica ce au făcut ei în anii aceștia? Grea povară vor duce pe umeri…”, a comentat Elena Udrea.
Sursa Foto: Inquam Photos / Autor: Octav Ganea