„Tăcerea celor de la Wuhan este tulburătoare. Trebuie să deschidem cripta şi să examinăm ce s-a întâmplat pentru a ne putea proteja mai bine în viitor.Asta înseamnă deschiderea unei anchete alături de partenerii din lume şi de la OMS”, a spus Tom Tugendhat, preşedintele comisiei de afaceri externe din parlamentul britanic.

Serviciile de informaţii britanice vor lucra cu omologii americani pentru a reexamina teoria accidentului de laborator în măsura în care oamenii de ştiinţă, inclusiv experţi de la OMS spun că au fost numiţi „conspiraţionişti” de colegii lor proeminenţi.

O sursă de informaţii vestică familiară cu noua anchetă britanică a spus: „Ar putea fi dovezi care să ne conducă pe o cale şi altele care să ne trimită în direcţia opusă. În orice caz, partea chineză va minţi. Nu cred că vom afla vreodată care din ele este adevărată”.

Într-o scrisoare către jurnalul Science 18 din cercetătorii proeminenţi în domeniu au cerut o anchetă independentă asupra originilor pandemiei de COVID-19.

Printre semnatari se află Ralph Baric, un epidemiolog american şi microbiolog, care a lucrat alături de Shi Zhengli cunoscută ca „Femeia cu lilieci” la cercetarea coronavirusurilor în laboratorul de la Wuhan.

Potrivit lui John Vidal, un expert în domeniul mediului citat de Daily Mail, prima anchetă efectuată la Wuhan de experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a fost supervizată strict de cercetătorii de la Beijing şi a concluzionat că este „extrem de improbabil” ca virusul să fi scăpat într-un accident de laborator. Totuşi însuşi directorul OMS a recunoscut că raportul nu e satisfăcător alături de 14 ţări ce au cerut de asemenea o anchetă aprofundată. Apoi au apărut noi elemente care i-au făcut pe unii cercetători să se răzgândească privind plauzibilitatea teoriei scăpării din laborator.

Vidal se întreabă dacă nu cumva SARS-CoV-2 ar putea avea legătură cu un incident de infectare a cărui mortalitate a fost pusă pe seama unei contaminări cu o ciupercă.

Şase mineri s-au îmbolnăvit grav după ce au luat contact cu fecalele liliecilor într-o peşteră din provincia Yunnan, în aprilie 2012, iar trei dintre ei au murit. Simptomele similare unei forme severe de COVID-19 au fost documentate într-un articol obscur. Probele prelevate de la ei au fost analizate la laboratorul din Wuhan. Ulterior, echipe ale laboratorului au prelevat probe din acea peşteră şi au identificat nouă coronavirusuri.

Cercetătorul spune că există similarităţi genetice între virusul din peştera Moijang şi Sars-CoV-2. Unul din ele, RaTG13, are o similaritate de 96.2 % cu virusul ce provoacă COVID-19, fiind cel mai apropiat de SARS-CoV-2.

Virusologul Jonathan Latham, directorul Bioscience Resource Project din New York, a dezvăluit într-un articol publicat pe site-ul companiei că a descoperit o lucrare din 2013 a unui medic tânăr despre şase pacienţi cu pneumonie severă cauzată de virusuri necunoscute şi că ar fi singurul studiu de la acea vreme care menţionează boala minerilor. Doctorul, Li Xu, a fost supervizat de un profesor de la spitalul unde au fost aceştia internaţi.

Cheia pandemiei ar putea fi găsită în colaborarea dintre Institutul de Virusologie din Wuhan şi EcoHealth Alliance, o organizaţie finanţată de SUA şi condusă de cercetătorul britanic Peter Daszak, în măsura în care acestea ar fi realizat studii riscante asupra coronavirusurilor ce nu au fost făcute publice.

Cercetătorii chinezi, scrie Latham, „au izolat, cultivat şi studiat coronavirusuri din acea peşteră. Ar putea fi doar vârful aisbergului şi numeroase alte laboratoare ar putea face acelaşi lucru fără să ştim”.

O ipoteză avansată de Latham este că virusul s-a replicat în plămânii minerilor, iar cercetătorii chinezi au lucrat asupra mostrelor virale, care au scăpat din laborator şi s-au răspândit în piaţa de fructe de mare din Huanan, situată la trei kilometri de Institutul de Virologie.

Virusologul chinez Li-Meng Yan a propus ipoteza că varianta RaTG13 a fost modificată genetic şi folosită în experimentele controversate de adăugare de funcţii- de multe ori secrete, acestea aparţin de regulă cercetătorilor militare.

Un nou studiu a doi cercetători, unul din Norvegia şi celălalt din Marea Britanice, avansează această explicaţie a îmbinării variantelor de coronavirusuri în aceste experimente, începând din 2008, pentru a obţine un virus mai contagios şi cu capacitate letală.

„Institutul de Virusologie şi EcoHealth Alliance nu au furnizat informaţii despre mostrele şi bazele lor de date. Cu cât vor fi mai secretoşi cu atât vor stârni inevitabil mai multe suspiciuni privind culpabilitatea lor comună în legătură cu ce s-a întâmplat realmente la Wuhan la sfârşitul anului 2019”, a arătat Latham.

Totuşi mulţi alţi cercetători rămân sceptici în privinţa teoriei accidentului de laborator.

Virusologul Angela Rasmussen de la Georgetown Center for Global Health, Washington, e de părere că ar fi o conspiraţie prea extinsă şi chiar de ar fi existat o scurgere din laborator nu e plauzibil că ar fi putut fi acoperită.

„Nu avem noi date care să indice că asta ar putea fi o cauză. O scăpare din laborator a fost mereu o ipoteză plauzibilă, dar nu avem noi dovezi. Proponenţii teoriei au luat ca proaspete vechile dovezi. Asta nu o face deodată mai credibilă decât anterior”, a spus aceasta.