România se află în aceste momente în fața unei decizii istorice și fără precedent: alegerile prezidențiale au fost anulate după ce, în urma unei ședințe CSAT, au fost desecretizate documente ce-l incriminau pe Călin Georgescu. „Ne-a trecut glonțul pe la ureche”, a comentat istoricul Bogdan Bucur, profesor în cadrul SNSPA, specializat în sociologie istorică. Însă, a spus acesta, situația în care ne regăsim ar trebui să ne dea serios de gândit pe viitor. „Ascensiunea lui Călin Georgescu în turul doi a fost completată de ascensiunea a trei partide plasate în zona extremismului în Parlament. Iar acest lucru ar trebui să fie un mare semnal de alarmă”, avertizează specialistul.

Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Sursa: arhivă

Profesorul Bogdan Bucur a explicat scenariul în care s-ar fi regăsit România dacă CCR nu ar fi anulat alegerile și dacă Georgescu ar fi ajuns la Cotroceni. „Locotenenții” acestuia, consideră specialistul, au încercat să-i netezească drumul în campania electorală respectând întocmai rețeta după care se ghidează partidele extremiste. La modul general vorbind, pentru a-și atinge scopul, liderii acestor formațiuni recurg la acțiuni de manipulare a cetățenilor de la cele mai simple și aparent inofensive, până la cele mai grave și de neconceput. Profesorul Bogdan Bucur a explicat cum are loc, etapizat și cu precizie de chirurg, acest proces de spălare a creierelor și de intimidare în masă. Totul, în contextul în care mișcarea extremistă din România are în continuare foarte mulți adepți.

Călin Georgescu a luptat pentru a ajunge la Cotroceni cu toate armele și pe toate fronturile. Adepții săi, cei care l-au susținut din umbră, au depășit discursurile virulente și acuzatoare, bifând o nouă etapă. Am ajuns, astfel, martorii unor agresiuni verbale și amenințări cu moartea, iar vizați în mod direct au fost jurnaliști dar și voci reprezentative ale societății civile. Actorul Victor Rebengiuc a fost amenințat cu toporul în cap și linșaj, după ce a acceptat să participe la mitingul pro democrație organizat în Piața Universității. Cu o zi în urmă, și jurnalistul Dragoș Pătraru a fost amenințat cu moartea, atât el cât și copilul său. Victor Ilie, jurnalist Snoop, a fost însă primul luat în colimatorul simpatizanților lui Călin Georgescu.

Apă gratis, energie gratis, hrană gratis există doar la ZOO

Profesorul Bogdan Bucur a declarat că această rețetă de intimidare s-a încadrat perfect în tiparele după care acționează partidele extremiste care încearcă să obțină puterea, inclusiv legionarii perioadei interbelice. Iar România a fost la un pas de a aluneca în cele mai obscure tenebre ale istoriei care trimit direct către adepții lui Zelea Codreanu. „Extremismul politic, în prima fază, are doar niște idei mai deșuchiate, pe care majoritatea democratică și tolerantă are tendința să le accepte. Sunt idei de un populism deșănțat care, dacă ar fi puse în aplicare, ar duce la falimentul națiunii. Nu este admisibil să ne imaginăm că nu vom plătim aproape deloc energie, că vom avea un preț aproape derizoriu la benzină, că nu vom plăti taxe pe proprietate, apa va fi gratuită, iar pământul la îndemâna tuturor. Apă gratis, energie gratis, hrană gratis există doar la ZOO sau la pușcărie”, a precizat specialistul.

Dar, din păcate, pentru o parte a societății, aceste teze populiste au fost atractive, explica acesta : „După care încep să se adauge altele care sunt chiar periculoase pentru siguranța statului. În România, de pildă, s-a spus că vrem pace. De acord! Dar să spui că vrei pace, asta însemnând recunoașterea ocupației militare a unei țări cum este Ucraina, este un atentat la adresa siguranței național”.

Prin urmare, cea dintâi etapă pe care o bifează un partid extremist în drumul său către putere este lansarea în spațiul public a unor idei și concepte populiste, care nu pot fi transpuse în practică decât dacă țara respectivă acceptă să ajungă falimentară din punct de vedere economic și politic. Ceea ce în România s-a întâmplat prin prin vocea lui Călin Georgescu.

Despre iepurașul păcălit de morcov și intoxicarea în masă

Terenul, în acest moment, este pregătit pentru al doilea asalt: cel al ideilor extremiste. „Încep să fie vizate minoritățile naționale, minoritățile de altă natură, este pus la îndoială statutul femeilor în societate, încep să fie puse în discuție idei tradiționale care aparțin unei religii majoritare și prin care se încalcă drepturile altora. Cu alte cuvinte, teze care generează discordie socială”, continuă profesorul Bogdan Bucur.

Acesta îl compară pe alegătorul naiv cu un iepuraș momit cu un morcov după care aleargă cu ochii închiși, fără să bănuiască o clipă ce urmează să i se întâmple după. „Ideile populiste, apă gratis, energie gratis, mâncare gratis, shaorma gratis, petrol gratis reprezintă morcovul. Oamenii sunt încântați de idee, iepurașul naiv este păcălit, iar vânătorul îl vânează foarte ușor. Apoi, este retrimis în pădure pentru a împrăștia ideile care i-au fost inoculate. Deci, nivelul următor este să implementezi extremismul în conștiința unei națiuni prin propriii ei cetățeni capturați politic prin idei populiste”.

Odată ce ideile extremiste sunt împărtășite în societate, ele încep să genereze discordie socială. „Mai mult decât atât, cei mai naivi și cei mai spălați pe creier dintre noii recruți ai populismului și extremismului trec la un nivel superior de acțiune și încep să săvârșească acte de violență politică. La început, acestea sunt îndreptate împotriva celor mai vocali lideri din societatea civilă: lideri de opinie, jurnaliști, profesori universitari, oameni din societatea civilă care se exprimă public și arată națiunii planul populismului și al extremismului și consecințele lui”. Profesorul Bogdan Bucur consideră că România s-a aflat în această a doua fază a acțiunii extremiste.

Rețeta extremistă: de la idei populiste la atentate politice

A treia etapă prin care un partid extremist încearcă să ajungă la putere o reprezintă atentatele politice. „Atentate împotriva unor lideri politici democratici. Lideri importanți sunt vizați direct cu acte de violență și crimă sau pot fi doar încercări, atentate. În perioada interbelică, pentru măsuri similare precum cea pe care a dat-o astăzi Curtea Constituțională au urmat din partea mișcării legionare repercusiuni imediate de violență”. Profesorul face referire la asasinarea premierului Ion Gheorghe Duca, cel care a luat decizia de a-i scoate pe membrii Gărzii de Fier din cursa alegerilor din decembrie 1933. „Va fi un test pentru România în legătură cu forța acestei mișcări extremiste pe care „Kremlin Georgescu” o coordonează. Căci, într-o situație similară cu ce trăim azi mișcarea legionară a trecut la crime politice. Este de văzut dacă se va trece și acum în această etapă a violenței politice explicite împotriva persoanelor cu funcții de autoritate în stat care au oprit extremismul. În trecut, în anii 30, persoanele care au adoptat astfel de măsuri au fost asasinate. Și în prezent ar putea exista repercursiuni, însă doar dacă mișcarea extremistă pe care o conduce „Kremlin Georgescu” este suficient de matură și avidă de putere”, mai punctează profesorul.

Acesta consideră însă că, cel puțin în momentul de față, în România nu se pune problema vreunui asasinat politic. Dar nici nu exclude pe deplin ideea, dacă facem o comparație cu perioada legionarilor. „În contextul în care „Kremlin Georgescu” a fost scos din cursă, această mișcare extremistă care îl susține va fi supusă unui test al violenței. Dacă sunt puternici, ar putea exista repercursiuni grave. Dar mă îndoiesc că se va întâmpla. În România încă nu există elemente într-atât de psihopate încât să săvârșească acte de sabotaj sau de crimă politică împotriva propriilor concetățeni”.

Următorul pas și ultimul în încercarea unui partid extremist de a câștiga puterea îl reprezintă încercarea efectivă de cucerire a acesteia. „Asta se poate întâmpla democratic, prin votul poporului, sau printr-o formă de manipulare a alegerilor - așa cum s-a întâmplat în România”, a mai precizat profesorul Bogdan Bucur.

Curtea Constituțională a decis vineri, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, potrivit unui comunicat al CCR. Guvernul va stabili o nouă dată pentru prezidențiale.