Dacă toată gheața terestră a Pământului s-ar topi, ar fi dezastruos, avertizează experții. Acest lucru ar remodela dramatic continentele și ar scufunda multe dintre marile orașe ale lumii.

Un videoclip realizat de Business Insider Science arată exact cum ar arăta coastele noastre dacă toată gheața de pe uscat s-ar topi.

O mulțime de orașe europene, precum Bruxelles și Veneția, ar fi practic sub apă. Milioane de oameni din Asia, din orașe precum Mumbai, Beijing și Tokyo, ar fi dezrădăcinați și ar trebui să se mute în interiorul continentului.

Potrivit upworthy , America de Sud și-ar lua adio de la orașe precum Rio de Janeiro și Buenos Aires. Iar în SUA, am vedea cum locuri precum Houston, San Francisco și New York - ca să nu mai vorbim de întregul stat Florida - dispar încet în mare.

Business Insider a bazat aceste imagini pe estimarea National Geographic conform căreia nivelul mărilor va crește cu 216 picioare (!), dacă toată gheața terestră se va topi în oceanele noastre. Multe dintre cele mai populate regiuni ale Americii ar fi grav afectate de creșterea nivelului mării, după cum veți observa explorând harta.

Specialiștii atrag atenția că pe măsură ce continuăm „să ardem combustibili fosili pentru energie și să emitem carbon în atmosferă, planeta devine din ce în ce mai caldă. Iar asta înseamnă gheață topită”.

Un studiu publicat în septembrie 2023 de cercetători din SUA, Marea Britanie și Germania a arătat că, dacă nu ne schimbăm comportamentul, „avem la dispoziție suficiente resurse de combustibili fosili pentru a topi complet stratul de gheață din Antarctica”.

Practic, dezastrul autoprovocat pe care îl vedeți mai sus este cu siguranță în domeniul posibilului.

„Acest lucru nu s-ar întâmpla peste noapte, dar ceea ce este uluitor este că acțiunile noastre de astăzi schimbă fața planetei Pământ așa cum o știm și vor continua să facă acest lucru timp de zeci de mii de ani. Și vrem să împiedicăm acest lucru să se întâmple. Trebuie să păstrăm cărbunele, gazele și petrolul în pământ”, a declarat autorul principal al studiului, Ricarda Winkelmann, de la Potsdam Institute for Climate Impact Research.