În piaţă, ne explică specialiștii, trebuie să căutăm producători, nu comercianţi. Producătorul direct va avea maximum cinci-șase sortimente de legume, pentru că le culege pe rând şi nu face risipă.

Roșii de grădină FOTO Rozin Dragusin

Suntem ceea ce… mâncăm. Dar știm ce mâncăm?! Cum facem diferența dintre un produs obișnuit și unul bio? Despre toate acestea ne vorbește prof. univ. dr. Vasile Stoleru, prorector la Universitatea de Științele Vieții din Iași, mai ales în contextul în care piețele sunt pline acum.

După 1990, producerea legumelor a trecut în sferă privată şi în ferme mici şi mijlocii. Momentul a însemnat o schimbare enormă inclusiv în ceea ce înseamnă gustul și calitatea legumelor.

„Foarte rar avem ferme legumicole mai mari de 50-100 de hectare. Oamenii au spaţii protejate, chiar sere, de maximum 1,5 - 2 hectare şi devin producători mici care desfac marfa direct. Există riscul ca în aceste ferme mici să nu existe trasabilitate, de la tot ce înseamnă fertilizarea în momentul legării florilor sau al tratamentelor fitosanitare”, a declarat prof.dr. Vasile Stoleru.

Practic, toţi fermierii, indiferent dacă sunt mari sau mici, sunt obligaţi să îşi înregistreze lucrările din fermă într-un jurnal, însă cercetătorul spune că nu ştie dacă aceste jurnale sunt completate corect, dacă sunt verificate de cineva înainte să pătrundă cu legumele pe piaţa agroalimentară şi că aici este, adesea, o nebuloasă.

„Din când în când, Direcţia Sanitară Veterinară ia mostre din pieţe şi face analize de nitriţi, nitrați sau metale grele, dar pentru depistarea utilizării pesticidelor nu ştiu câte se pot face atunci”, a declarat prof.dr. Vasile Stoleru.

Cel mai sigur mod de a cumpăra roșiile este cel direct de la un producător pe care îl cunoașteți sau pe care îl puteți verifica. Este și cazul tomatelor din supermarket: nu de puține ori, roșiile au pe cutii sau pe pungă proveniența, ferma unde au fost cultivate. În acest fel, puteți ușor verifica pe internet informații despre acea exploatație.

Cum alegem roșiile

Sunt însă câteva repere pe care putem să le luăm în calcul atunci când cumpărăm tomate. Profesorul Vasile Stoleru spune că ar trebui să alegem legumele sau fructele după forma pe care ştim dintotdeauna că o au: dacă roşiile sunt rotunde, să căutăm să cumpărăm roşii rotunde. Sunt doar câteva soiuri care sunt alungite sau au forme aparte, în rest, o roşie care are o formă anormală este posibil să fie forţată să crească.

„Roşia să nu poată fi modificată: dacă fructul trebuie să fie rotund, nu îl alegem noi că are formă de inimă de bou şi este tratată cu diferiţi stimulatori. Fructele crescute cu stimulator de creştere şi de forţare, care teoretic este interzis la noi în ţară, să fie clar, pentru a grăbi maturarea fructelor, duce la apariţia unor fructe deformate, chiar uşor alungite în unele cazuri. Roşia de la piaţă trebuie să aibă o oarecare uniformitate”, a explicat prof.dr. Vasile Stoleru.

Un alt test, mai aplicat, este cel al seminţelor fructelor roşiei: ele nu trebuie să fie verzi pe interior. Dacă tăiem longitudinal (nu transversal) roşia şi vedem că seminţele sunt verzi, înseamnă că a fost tratată, grăbită spre coacere, şi trebuie evitată achiziţia.

În piaţă, ne explică specialistul, trebuie să căutăm producători, nu comercianţi. Producătorul direct va avea maximum cinci-șase sortimente de legume, pentru că le culege pe rând şi nu face risipă, în timp ce comerciantul are zeci de sortimente alese, caută să vândă de toate.