Turiștii care intenționează să exploreze ținuturile sălbatice din Parcul Național Retezat sunt sfătuiți să țină cont de starea drumurilor de acces în munți, tot mai degradate.

Cele șase drumuri de acces în Parcul Național Retezat (video) au rămas aproape la fel de rele ca în anii trecuți. Investițiile în infrastructură au fost minime în acest timp, iar turiștii care vor să ajungă în Munții Retezat, cu mașina au de trecut mai multe obstacole.

Nu este neapărat un lucru rău, spun unii dintre oaspeții rezervației întinsă pe aproape 40.000 de hectare, pentru că mașinile reprezintă o sursă de poluare a zonei sălbatice.

Administrația Parcului Național Retezat a publicat recent o informare privind starea căilor de acces rutier pe teritoriul ariei protejate, în care arată că deși sunt practicabile, majoritatea drumurilor de acces sunt deteriorate, iar din cauza condițiilor meteo starea lor se poate înrăutăți de la o zi la alta.

Din Țara Hațegului în Retezat

Patru drumuri urcă în munții Retezat din zona Hațegului. Două dintre ele încep de pe DN 66 Hațeg – Petroșani (Valea Jiului) și alte două de pe DN 68 Hațeg – Caransebeș (valea Bistrei).

Cea mai populară și mai accesibilă rută pornește din Hațeg pe traseul Ohaba de Sub Piatră - Sălaşu de Jos - Sălaşu de Sus - Mălăieşti - Nucşoara - Cârnic – Pietrele. Drumul accesibil pe cei 25 de kilometri între Hațeg și popasul Cârnic, aflat la intrarea în Parcul Național Retezat. Din acest sector, doar ultimii cinci kilometri nu sunt asfaltați.

La Cârnic, turiștii trebuie să îşi lase maşinile în parcare şi își pot continuua excursia pe jos, pe un drum forestier, spre cascada Lolaia din Retezat (video), aflată la 15 minute de mers, și spre cabanele Pietrele şi Genţiana, aflate la o oră – o oră și jumătate de mers.

Complexul Pietrele, înființat în anii ’30, se află în zona centrală a Parcului Naţional Retezat, la confluenţa crestelor secundare ale masivului. De aici pornesc traseele cele mai populare spre vârfurile și lacurile glaciare din Retezat.

A doua rută spre Retezat desprinsă din DN 66, începe din orașul Hațeg și traversează comuna Pui, aflată la circa 20 de kilometri de oraș, pe drumul național.

Din Pui, traseul urcă în dreapta pe valea râului Bărbat, pe un drum neasfaltat, trecând prin localitățile Hobița și Râul Bărbat. Drumul Hobiţa – Stâna de Râu poate fi parcurs într-o oră, iar şoferilor le este recomandat să circule pe el cu maşini cu gardă înaltă la sol şi să manifeste o atenţie sporită. Tot din Hobția, turiștii pot urca spre locul de popas Baleia, pe un drum forestier.

Pe valea Râului Mare spre Barajul Gura Apelor

Călătorii care pornesc din Hațeg, pe șoseaua națională spre Caransebeș, pot ajunge în Retezat pe cele două drumuri secundare din comuna Râu de Mori.

Drumul Haţeg - Râu de Mori - Suseni – Râuşor, are o lungime de 30 de kilometri și este asfaltat până în zona turistică Râușor (video). Șoseaua este accesibilă tot timpul anului, cu excepţia zilelor cu ninsoare puternică. Ultimii zece kilometri ai drumului spre Râuşor încep de sub Cetatea Colţ, unde şoseaua începe urcușul pe valea Râușorului. La capătul șoselei se află zona de agrement din Parcul Național Retezat, de unde pornesc mai multe poteci de munte spre vârfurile masivului.

Drumul Haţeg - Toteşti - Ostrov - Ostrovu Mic - Râu de Mori - Brazi - Gura Zlata - Gura Apelor - Rotunda - Poiana Pelegii (video) este popular datorită Lacului Gura Apelor, aflat la circa 45 de kilometri de Hațeg.

Şoseaua, modernizată în anii ’70, urcă din satele Clopotiva şi Râu de Mori pe o distanţă de circa 30 de kilometri, prin defileul Râului Mare, până la barajul Gura Apelor. Pe ultimii cinci kilometri, tronson degradat, șoferii trebuie să fie prudenți din cauza riscului căderilor de pietre.

De la Barajul Gura Apelor (video) un drum forestier de 20 de kilometri, greu practicabil cu autoturismele, urcă spre Poiana Pelegii (Curmătura Bucurii) pe Valea Lăpuşnicului Mare.

Poate fi parcurs în aproximativ o oră, cu mașini cu garda înaltă la sol, iar de la capătul lui, pornesc mai multe trasee spre lacurile glaciare și crestele Retezatului. Cel mai popular dintre ele este poteca spre Lacul Bucura, aflat la peste 2.000 de metri, la o oră de urcuş pe jos.

De la Barajul Gura Apelor, alte două drumuri forestiere (video) înconjoară lacul Gura Apelor din Retezat, dar sunt închise circulației rutiere, fiind administrate de Hidroelectrica și folosite pentru supravegherea lacului.

Drumurile spre Retezatul Mic

În zona nordică din Parcul Național Retezat, numită și Retezatul Mic, turiștii pot ajunge pe două trasee care pornesc din Valea Jiului.

Prima cale de acces este Petroşani - Lupeni - Uricani - Câmpu lui Neag - Cheile Buţii, pe DN 66A până la Câmpu lui Neag (drum asfaltat), apoi pe drumul forestier spre Cabana Buta. Pe drumul neasfaltat, şoferilor le este recomandat să circule cu maşini 4 x 4. Ultima porţiune, de 500 de metri, de la Morminţi la cabană, este greu accesibil, din cauza înclinaţiei mari a pantei.

A doua cale de acces este Petroşani - Lupeni - Uricani - Câmpu lui Neag - Câmpuşel, pe DN66A (video).

Drumul a fost modernizat în anii 2000 pe un traseu de 20 de kilometri, între Uricani (judeţul Hunedoara) şi Câmpuşel, un vechi canton aflat la limita Parcului Naţional Retezat şi a Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei. Din Câmpuşel, drumul traversează Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, pe o distanţă totală de aproape 80 de kilometri și este închis circulației rutiere, pe o porţiune de circa 40 de kilometri, între Câmpuşel (Hunedoara) şi Cerna Sat (Gorj).

„Starea drumurilor se poate modifica de la o zi la alta în funcţie de condiţiile meteo”, informează reprezentanţii administraţiei Parcului Naţional Retezat.