Fostul prefect de Giurgiu care în 2017 i-a lăsat pe toți din județ „cu ochii-n soare” și a plecat în pelerinaj la Ierusalim a scăpat pe fond de acuzațiile de abuz în serviciu și fals intelectual, însă procesul va ajunge toamna aceasta la Curtea de Apel București. Nina Carmen Crișu este acuzată de procurorii DNA că a plecat pur și simplu de la conducerea Prefecturii, iar apoi, când s-a întors, și-a pus angajații să-i falsifice fișele de pontaj și a semnat pentru încasarea banilor, scrie Ziare.com.

Pe data de 17 august, Tribunalul Giurgiu a achitat-o pe Nina Carmen Crișu pentru abuz în serviciu, iar cu privire la infracţiunea de participație improprie la fals intelectual judecătorii au constatat intervenția prescripţiei. În privința ambelor infracțiuni, magistratul fondului a aplicat decizii ale Curții Constituționale, care au „îndulcit” rigorile legii.

Decizia definitivă va fi pronunțată de Curtea de Apel București, unde Nina Carmen Crișu a contestat hotărârea pe data de 24 august.

Deși a primit o soluție de achitare și una de încetare a procesului penal, Nina Carmen Crișu este nemulțumită că a fost obligată de instanța de fond să returneze Prefecturii banii pe care i-a încasat ilegal.

Cum a rămas județul Giurgiu fără Prefect în martie 2017

Ziare.com a consultat motivarea Tribunalului Giurgiu, pentru a vedea cum a rămas județul fără Prefect în martie 2017, pentru că Nina Carmen Crișu a ținut morțiș s-o taie „la moaște”:

• „Conform documentelor depuse de către Ministerul Afacerilor Interne (Crișu Nina Carmen – n.r.) a solicitat efectuarea unui număr de 5 zile din concediul de odihnă din anul 2016, informând că în perioada 06-12 martie 2017 urmează să efectueze un pelerinaj în Ierusalim.
• De asemenea, în referat se menționa că atribuțiile de serviciu în această perioadă vor fi preluate de către martora (…), șef Serviciu Juridic, fiind atașat şi ordinul pentru delegarea atribuțiilor de serviciu întocmit în acest sens.
• Din informațiile puse la dispoziție de către Ministerului Afacerilor Interne (…) a rezultat că la data de 06.03.2017, ora 07.00, inculpata (Crișu Nina Carmen – n.r.) a părăsit teritoriul României de pe Aeroportul București Otopeni, la bordul cursei Blue Air 0B169, cu destinația Tel Aviv – Israel, unde a aterizat pe Aeroportul Ben Gurion la ora 09.50. Inculpata a plecat din Tel Aviv – Israel la data de 12.03.2017 și a aterizat pe Aeroportul București Otopeni la data de 13.03.2017, ora 01.10, la bordul cursei Blue Air 0B170.
• La data de 03.04.2017, martora (…) a întocmit, semnat și înregistrat cu nr. 4420 două „foi colective de prezență (pontaj)” aferente lunii martie 2017, în care inculpata (Crișu Nina Carmen – n.r.) a fost pontată ca fiind prezentă la serviciu câte 8 ore/zi, de luni până vineri în perioada 06 - 10.03.2017. Potrivit înscrisului, la rubrica „Se aprobă” a semnat inculpata (Crișu Nina Carmen – n.r.) în calitate de prefect.
• Constată așadar Tribunalul Giurgiu că potrivit înscrisurilor de la dosar, deși inculpata (Crișu Nina Carmen – n.r.) s-a deplasat în perioada 06.03.2017 - 12.03.2017 în afara teritoriului României figura în foaia colectivă de prezență ca fiind prezentă la serviciu 8 ore/zi în perioada 06.03.2017 – 10.03.2017.
• Relatează martora (n.r. – șefa serviciului Juridic) că în cursul anului 2017 inculpata și-a manifestat intenția de a pleca în concediu motiv pentru care a redactat un ordin prin care atribuțiile prefectului îi erau delegate pe perioada zilelor libere înscris ce a fost înaintat împreună cu cererea de concediu către Ministerul Afacerilor Interne.
• În continuare, precizează martora că își amintește că în perioada imediat următoare a avut loc o discuție din care a înțeles că Ministerul Afacerilor Interne nu a fost de acord cu aprobarea cererii de concediu și a punerii în aplicare a respectivului ordin întrucât atribuțiile prefectului, înalt funcționar public, puteau fi delegate doar subprefectului, de asemenea înalt funcționar public.
• Totodată, a susținut că a avut o discuție similară și cu inculpata (Crișu Nina Carmen – n.r.) motiv pentru care nu a apreciat necesar să întocmească un înscris prin care să revoce ordinul de delegare întrucât acesta urma să nu își producă efecte ca urmare a respingerii cererii de concediu.
• Afirmă (n.r. – șefa serviciului Juridic) că în perioada 06.03.2017 - 12.03.2017 nu a îndeplinit atribuții de serviciu ce intră în competența prefectului.
• Fiind audiată la data de 25.11.2021 și la data de 16.02.2022, martora (șefă la Resurse Umane) a declarat că în luna martie 2017 își desfășura activitatea pe linia de resurse umane din postura de personal contractual fiind totodată singura persoană care efectua pontajul pentru tot personalul instituției, inclusiv pentru prefect și subprefect.
• A precizat martora că întocmea pontajul prin verificarea prezentei angajaților din instituție ce se făcea prin consultarea condicii de prezență în care semnau toți angajații, cu excepția prefectului și subprefectului precum și a cererilor de concediu (de odihnă, suplimentar, recuperare, etc) care îi erau aduse de la Secretariat după ce în prealabil erau aprobate.
• Referitor la modul în care era întocmit înscrisul prin care se atesta prezența la muncă într-o lună susține martora că acesta avea la bază condica de prezență și documentele depuse la secretariat constând în cereri de concedii (odihnă sau medicale).
• A susținut că prefectul și subprefectul nu semnau condica de prezență, astfel încât în situația în care nu se prezentau documente justificative care să atesta lipsa acestora, precum cereri de concediu de odihnă sau medical, se presupunea că au fost prezenți la locul de muncă”, se arată în motivarea hotărârii.

Cum și-a justificat „dezertarea” inculpata Nina Carmen Crișu

Fiind audiată la data de 07.04.2022, fostul prefect de Giurgiu Nina Carmen Crișu a declarat că desfășoară activități lucrative în cadrul administrației publice din anul 1999 perioadă în care nu a încălcat niciodată dispozițiile legale:

• „A afirmat (inculpata - n.r.) că înainte de a depune cererea prin care solicita aprobarea efectuării unor zile de concediu s-a sfătuit cu personalul angajat al serviciului juridic înțelegând că, și în lipsa ocupării funcției de subprefect, cererea sa ar fi aprobată întrucât își poate delega atribuțiile către Șefului Serviciului Juridică.
• A precizat inculpata că a fost făcută o analogie între dispozițiile care reglementează instituția prefectului cu dispozițiile privind consiliul județean care prevăd posibilitatea delegării atribuțiilor primarului către Șeful Serviciului Juridic.
• Astfel, ca urmare a acestei interpretări, Șeful Serviciului Juridic (…) a redactat și semnat un ordin prin care îi erau delegate atribuțiile, înscris pe care l-a aprobat și pe care l-a înaintat către Ministerul Afacerilor Interne împreună cu cererea de concediu.
• Afirmă că nu i s-a comunicat dacă cererea de concediu i-a fost aprobată, însă precizează că au existat situații în care solicitările erau aprobate ulterior plecării fiind informată telefonic.
• În continuare, susține că Guvernul României îndeplinește calitatea de angajator al prefecților, iar Ministerul Afacerilor Interne are rolul de coordonator al activității sale. Apreciază în aceste condiții că cererea sa de concediu nu trebuia aprobată de conducerea Ministerului Afacerilor Interne întrucât o astfel de procedură nu este reglementată legislativ reprezentând o cutumă la nivelul Instituției Prefectului.
• Consideră că sigura sa obligație era aceea de a anunța Ministerul Afacerilor Interne că urmează să părăsească localitatea, că în timpul efectuării concediului de odihnă s-a aflat în legătură telefonică cu persoanele din subordine precum și cu organele centrale ale administrației de stat, astfel încât apreciază că și-a îndeplinit și în acea perioadă atribuțiile de serviciu corespunzător motiv pentru care nu au avut loc evenimente în județul Giurgiu.
• Susține că în manualul prefectului este prevăzută posibilitatea de a constitui centre de comandă, fie în sediul Prefecturii, fie în alte locații din județ, de unde prin telefon poate fi coordonată activitatea instituțiilor implicate.
• În continuare, afirmă că nu a produs nici un prejudiciu întrucât nivelul remunerației era același indiferent de împrejurarea că se afla în concediu, mai mult au existat ani în care nu a beneficiat în întregime de zilele de concediu prevăzute de lege.
• Referitor la semnarea foilor care atestau pontajul menționează că din cauza multitudinii actelor pe care le semna, acesta era ultimul act la care ar fi verificat că cele consemnate corespundeau realității, iar întrucât documentul se afla la mapă, că nu i s-a atras atenția că potrivit înscrisului figura ca fiind prezentă la serviciu în perioada 06.03.2017 – 10.03.2017 și nici nu a observat neconcordanța, a procedat la aprobarea acestuia”, conform documentului citat.

Motivarea instanței: Cum a scăpat-o CCR pe doamna Nina de două acuzații

Pe data de 17 august 2023, Tribunalul Giurgiu a achitat-o pe Nina Carmen Crișu pentru acuzația de abuz în serviciu urmare a redefinirii acestei infracțiuni de către Curtea Constituțională și a constatat că fapta de participație improprie la fals intelectual s-a prescris între timp, tot în baza unor decizii ale CCR:

• „Tribunalul Giurgiu apreciază că pe lângă indicarea comportamentului inculpatei care a fost considerat a fi o îndeplinire defectuoasă a îndatoririlor de serviciu trebuie identificată obligația de serviciu care a fost încălcată, implicit, dispoziția legală care prevede conduita corespunzătoare ce trebuia urmată de către inculpată.
• Suplimentar, urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 518/2017, atribuția de serviciu în exercitarea căreia se afla inculpata şi pe care aceasta a încălcat-o trebuie să fie prevăzută expres de lege, noțiune înțeleasă ca act adoptat de Parlamentul României sau ordonanță (simplă sau de urgență) emisă de Guvernul României.
• A fost probat în afara oricărui dubiu rezonabil că inculpata (Crișu Nina Carmen – n.r.) a aprobat (…) foile colective de prezență, atestând în mod nereal prezența sa la locul de muncă, în perioada 06.03.2017 – 10.03.2017 acțiune care în opinia organelor de urmărire penală se circumscrie elementului material al infecțiunii de abuz în serviciu. Or existența acțiunii abuzive a fost probată în afara oricărui dubiu rezonabil după cum a motivat anterior Tribunalul Giurgiu.
• Apreciază Tribunalul Giurgiu că în cazul infracțiunii de abuz în serviciu este necesar a exista o corelare între activitatea abuzivă (de încălcare a legii care prevede atribuțiile de serviciu) și atribuțiile prevăzute de lege cu privire la exercitarea serviciului respectiv.
• Prin aprobarea foilor colective de prezență aferente lunii martie 2017 inculpata a acționat în calitatea de ordonator terțiar de credite (…) privind prefectul și instituția prefectului, iar nu în exercitarea atribuțiilor specifice prefectului.
• Or, atât timp cât inculpatei i se reproșează că a aprobat semnând foile colective de prezență aferente lunii martie 2017, atestând în mod nereal prezența sa la locul de muncă – iar nu aceea că, în mod nejustificat, nu și-a exercitat atribuțiile de serviciu în perioada 06.03.2017 - 10.03.2017, lipsind în mod nejustificat de la muncă – orice referire la încălcarea dispozițiilor legale ce reglementează obligațiile angajatului depășesc limitele acuzației aduse.
• În orice caz, apreciază Tribunalul Giurgiu că într-adevăr în cuprinsul Legii nr. 340 din 2004 privind prefectul și instituția prefectului nu se regească norme care să reglementeze procedura aprobării cererii de concediu formulată de prefect, însă în această situație sunt aplicabile, cu titlu de drept comun, dispozițiile din Legea 53/2003 privind Codul muncii.
• Tribunalul Giurgiu apreciază că organele de urmărire penală au indicat în mod aleatoriu o enumerare de dispoziții legale fără a face o corectă identificare a dispozițiilor prevăzute în legislația primară care ar fi fost încălcate de inculpată prin aprobarea foilor colective de prezență aferente lunii martie 2017.
• Pentru verificarea condiţiei de tipicitate a elementului material al infracţiunii de abuz în serviciu constând în nerespectarea unei îndatoriri de serviciu prin încălcarea legii, trebuie identificată dispoziția legală care prevede conduita corespunzătoare ce trebuia urmată şi în raport de care comportamentul este considerat a fi o îndeplinire nelegală a atribuţiei de serviciu.
• Față de cele reținute, constată Tribunalul Giurgiu că dispozițiile legale a fi încălcate de către inculpată sunt prea generale și că actul de conduită imputat nu este prevăzut de lege, ci, cel mult, de acte cu putere inferioară legii, care nu se încadrează în categoria actelor normative care pot constitui temei al răspunderii penale pentru infracțiunea de abuz în serviciu, astfel cum au fost stabilite prin Deciziile nr. 405/2016 și nr. 392/2017 ale Curții Constituționale.
• În considerarea celor statuate prin deciziile Curții Constituționale, neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară (legi și ordonanțe ale Guvernului), și nu prin acte de nivel inferior (hotărâri ale Guvernului, ordine, coduri etice și deontologice, regulamente de organizare internă, fișa postului).
• Referitor la existența unei neglijențe din partea inculpatei în sensul în care nu a verificat foile de pontaj aferente lunii martie 2017, Tribunalul Giurgiu consideră că înscrisurile de la dosar contrazic o astfel de împrejurarea.
• Inculpata cunoștea că nu i-a fost aprobată cerea de concediu și totodată, în cazul existenței unei erori în aprobarea foilor de pontaj, în cerea de concediu întocmită la aproximativ două săptămâni de la săvârșirea faptei penale ar fi fost deduse cele 5 zile din totalul de 12 zile de concediu pe care inculpata (Crișu Nina Carmen – n.r.) susținea că le avea de efectuat pentru perioada lucrată în anul 2016.
• Așadar, apreciază Tribunalul Giurgiu că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale participație improprie la fals intelectual, (două acte materiale). Totuși, în cauză este incident cazul de încetare al procesului penal prev. de art. 16 alin. (1), lit. f) C.pr.pen., respectiv s-a împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale”, se arată în motivare.

Distribuie Distribuie Comentarii