Alegerile din Görlitz, orășelul german unde s-au turnat mari producții hollywoodiene, au ajuns în presa internațională datorită mesajului anti-extremism al vedetelor din industria cinematografică. Primarul „Görliwood-ului”, Octavian Ursu, explică pentru „Adevărul” cum a luptat cu extremismul.

Un român a făcut istorie în orașul german Görlitz, un fief al extremiștilor de la AfD, câștigând în 2019 un mandat de primar de 7 ani.

Octavian Ursu a reușit să-l învingă la limită pe candidatul AfD Sebastian Wippel, favorit după primul tur de scrutin. Ursu face parte din CDU – Uniunea Creștin-Democrată, partidul care va da, cel mai probabil, viitorul cancelar al Germaniei .

Görlitz - denumit adesea Görliwood - a devenit faimos după filmele de la Hollywood precum The Grand Budapest Hotel al lui Wes Anderson și Inglorious Basterds al lui Quentin Tarantino.

Cu o populație de 55.000 de locuitori, orașul de la granița cu Polonia are un centru istoric pitoresc care l-a transformat într-un magnet pentru turiști și a atras regizori de top de la Hollywood.

Candidatul extremist de la AfD, Sebastian Wippel, câștigase primul tur de scrutin cu 36,4%, în contextul în care Ursu obținuse doar 30,3%.

Acela a fost momentul în care micul oraș din estul Germaniei a ajuns în paginile presei internaționale. Actori, regizori și producători care au făcut filme în Goerlitz au cerut locuitorilor, într-o scrisoare deschisă, să voteze împotriva candidatului AfD.

Vedete de la Hollywood împotriva extremismului

Regizorul englez Stephen Daldry și actorii Brigitte Broch și Daniel Brühl se numără printre cei care au semnat o scrisoare deschisă împotriva candidatului AfD. Locuitorii erau îndemnați să voteze cu „înțelepciune”:

„Ca oaspeți, am găsit prieteni și prietenie, gazde generoase și ospitalitate peste tot în oraș. Esența acestei păci se numește toleranță și libertatea este rezultatul. Sunt probleme de rezolvat și viitorul lumii întregi îi poate speria uneori pe oameni.

Vă rog să votați cu înțelepciune. Nu cedați urii și vrăjmășiei, discordiei și excluderii... Nu vă trădați convingerile de îndată ce cineva pretinde că poate rezolva lucrurile pentru voi” – acesta a fost conținutul scrisorii.

Povestea alegerilor din Görlitz, în presa internațională

Povestea alegerilor din Görlitz a ajuns în Financial Times , Daily Mail , The Times of Israel , Associated Press etc.

„Politicianul de extremă-dreapta AfD Sebastian Wippel va fi probabil următorul primar al orașului” – titra Daily Mail cu câteva zile înainte de cel de-al doilea tur de scrutin.

Fost polițist, Wippel s-a promovat drept un primar care va fi dur cu criminalitatea și imigrația. În 2015, el a înmânat fluturași pe străzile orașului, prin care îi încuraja pe refugiați să se întoarcă în țările lor.

Ursu și-a centrat campania pe a face din Görlitz un oraș inovator, deschis către lume.

Deși părea totul pierdut, Ursu a reușit să câștige cu 55,1%. Pe lângă sprijinul de la Hollywood, el a obținut ajutorul a două partide mai mici, printre care și verzii. El a fost sprijini și de comunitatea de polonezi din oraș.

Românul care a împiedicat AfD să aibă primul primar extremist din Germania

Liderul grupului parlamentar al AfD la Berlin, Alice Weidel, care între timp a devenit liderul partidului, a declarat că rezultatul direct de la Goerlitz în fața unei opoziții puternice a marcat un „succes enorm” pentru partidul său.

„Aproape că a reușit să devină primul primar AfD: Sebastian Wippel a câștigat un incredibil de 44,9% din voturi”, a scris ea pe Twitter.

Ursu a ajuns cu mai bine de 30 de ani în urmă în Görlitz. A studiat la Conservator, în București. După Revoluția din 1989, a dat examenul de diplomă în București și a căutat să lucreze un an sau doi în străinătate, fără a avea intenția de a rămâne. Printr-un complex de împrejurări, a ajuns în Görlitz, unde a ocupat un loc în filarmonica orașului. A cunoscut-o aici pe viitoarea sa soție și, până la urmă, s-au stabilit în orășelul german. Cuplul are două fiice. El este profesor de muzică și trompetist solo.

Între 1991 și 1994 a absolvit Academia Internațională de Muzică „Anton Rubinstein” în Düsseldorf. Din anul 1998 a fost lector la „Colegiul de Muzică Bisericească”, precum și la „Școala de Muzică J.A. Hiller” din Görlitz, iar între 2000-2010 președintele comitetului de angajaților Teatrului de Muzică Görlitz, respectiv între 2010 și 2014 președintele general al comitetului angajaților „Teatrului Gerhart Hauptmann Görlitz-Zittau GmbH”.

El a fost activ în comunitatea locală în diverse direcții (a colaborat cu asociații, i-a reprezentat pe artiștii de teatru din Görlitz etc). La un moment dat, CDU i-a propus să candideze pentru un loc în consiliul local al orașului. A fost ales cu un rezultat surprinzător de bun și astfel a început cariera sa politică.

A avansat pe scara politică a partidului, ajungând să preia conducerea regională a CDU. A candidat și a fost ales în Parlamentul landului Saxonia. Apoi, i s-a propus să candideze pentru primăria din Görlitz și restul e istorie.

Lupta lui Ursu cu extremiștii nu s-a terminat, în contextul în care la ultimele alegeri locale pentru consiliul municipal, din 6 iunie 2024, AfD a obținut cel mai mare număr de voturi, 37,2%, echivalentul a 14 mandate în consiliu. Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a obținut 25,8% din voturi și 10 mandate. Alte partide, precum Cetățenii pentru Görlitz (BfG), Motor Görlitz (MG), Die Linke, Alianța 90/Verzii și Partidul Social Democrat (SPD), au obținut procente și mandate mai mici.

Anul viitor, Ursu va trebui din nou să se înfrunte cu candidatul AfD.

Cum a reușit să învingă extremiștii AfD

Lupta împotriva partidelor extremiste, populiste, anti-UE și anti-democrație este în 2025 mai actuală ca oricând. Această luptă se poartă atât în Germania, unde extremiștii de la AfD au devenit a doua forță politică a țării conform sondajelor (cu circa 20% din preferințele electoratului), cât și în România, unde candidatul anti-UE și anti-NATO, Călin Georgescu, conduce în sondajele date publicității până acum.

„Adevărul” l-a întrebat pe primarul din Görlitz cum a reușit să învingă extremiștii de la AfD.

„Noi suntem, după cum am spus, un oraș european, internațional. Discuția s-a redus, la urma urmei, la măsura în care vrem să rămânem un oraș european deschis, un oraș internațional care se promovează în afară astfel și care vrea să rămână deschis și la colaborarea cu partea poloneză, noi având o comunitate importantă de polonezi”, explică edilul.

Pe de altă parte, el susține că a fost nevoie să explice electoratului că soluțiile simple de rezolvare „peste noapte” a problemelor propuse de extremiști nu sunt, de fapt, soluții:„Trebuie explicat oamenilor exact care sunt dezavantajele în momentul în care cineva din acest spectru politic, naționalist sau populist, ajunge la putere. Cred că majoritatea alegătorilor nu-și dau seama de ce dezavantaje vor exista.”

Görlitz este un oraș de graniță, având o parte în Germania și o alta în Polonia. În contextul în care contracandidatul său a avut unul dintre sloganuri „mai bine cu granițe”, mesajul lui Ursu cu privire la un oraș internațional deschis a atras sprijinul comunității poloneze. „Avem peste 5.000 de locuitori care sunt de origine poloneză aici la noi în oraș”, spune el.

Primarul din Görlitz nu-și face probleme în legătură cu alegerile parlamentare din Germania din 23 februarie: „Se pare că, oricum, CDU va câștiga alegerile. Problema este cu cine poate forma coaliția care să guverneze țara după alegeri”. După CDU, care are circa 30% în sondaje, se clasează AfD, cu aproximativ 20%, SPD, social-democrații lui Scholz, care au circa 16%, și Verzii, cu circa 13%.

Cum au reușit extremiștii să devină a doua forță a Germaniei

Întrebat cum au reușit extremiștii de la AfD să devină a doua forță politică în Germania, Ursu explică:

„Sigur că AFD-ul folosește anumite narative pe care le utilizează mulți populiști din Europa, dar nu numai, vedem și în Statele Unite narativele respective. Există și problema migrației ilegale care trebuie rezolvată și până acum nu a fost rezolvată. O altă parte din populație e nemulțumita de situația economică. Nemulțumirile sunt mai ales ale populației din estul Germaniei”.

În condițiile în care AfD are succes mai ales în comunitățile mici, l-am întrebat pe Ursu care sunt provocările cele mai importante pe care le are în Görlitz.

„Orașele și comunele din Germania au provocările pe care le cunoașteți în general, preocupări economice, de a aduce aici firme care pot oferi locuri de muncă bine plătite. Ceea ce încercăm să dezvoltăm aici sunt și relațiile foarte bune pe care le avem cu partea poloneză și avem proiecte internaționale care încercăm să le dezvoltăm în momentul de față cu partea poloneză”, explică el.

Unul dintre cele mai mari proiecte are legătură cu instalarea unei surse de încălzire centralizată în oraș, atât în partea germană, cât și în cea poloneză: „E un proiect foarte mare la care ne ajută un concern mare de aici din Germania – EON și unul din Franța – Veolia”.

O mare problemă în Germania o reprezintă prețurile ridicate de la energie:„O serie de firme și de concerne au probleme cu producția din această cauză, iar noul guvern, cu mare probabilitate va lua măsuri care să corecteze acest curs economic.”

El crede că în acest context industria auto din Germania își va reveni și efectul negativ al problemelor de până acum nu se vor repercuta asupra firmelor din România care lucrează pentru companiile germane.

Ursu crede că politică din ultimii ani din Germania de a promova în mod deosebit sursele energetice regenerative a dus la o ridicare de exagerată a prețului la energie, iar acest curs va fi corectat de către CDU.

Mesajul pentru români: „rămâneți în rândul țărilor europene”

Legat de pachetul de legi anti-migrație propus de CDU, Ursu crede că „două treimi din populația din Germania își dorește ținerea sub control a migrației ilegale. Două treimi din populație își dorește ca măsurile să fie mai stricte. De aceea cred că după alegere o serie din măsurile care au fost propuse și care se discută în momentul de față vor fi aplicate.”

El subliniază că aceste măsuri nu vor afecta comunitatea de români din Germania sau pe românii care vin la muncă sezonieră: „În niciun caz. În primul rând , România face parte din Uniunea Europeană și din spațiul Schengen. Iar în al doilea rând, ceea ce se discută, se discută despre migrația ilegală, neregulată. nu despre migrația celor care vin să lucreze în Germania.”

Legat de reintroducerea controlului la granițe, primarul susține că Germania nu se va reîntoarce la situația de dinainte de existența spațiului Schengen: „Unde sunt eu primar este un oraș dublu, o parte în Germania, o parte în Polonia, și aici avem deja de peste un an de zile controale la graniță. Acestea se fac punctual, adică nu se controlează toate vehiculele sau toate persoanele, ci controlul este tematic”.

Nu va fi controlat fiecare autovehicul, subliniază el.

În final Octavian Ursu are un mesaj pentru alegătorii din România: „Trebuie să aveți grijă să rămâneți în rândul țărilor europene deschise și care consideră că aceste valori europene sunt foarte importante.”