Suedia a înregistrat în 2024 cel mai mic număr de aprobări ale cererilor de azil în 40 de ani, potrivit datelor guvernamentale. Este consecința unor schimbări de politică în raport cu 2015, anul apogeului crizei migrației, când Suedia a absorbit 163.000 de migranți, cel mai mare număr raportat la populație din UE, relatează Daily Mail.

Doar 6.250 de permise de ședere asociate solicitărilor de azi au fost acordate în 2024, potrivit ministrului suedez al migrației Johan Forssell,

Statisticile nu îi includ pe refugiații ucrainenii, care beneficiază de protecție temporară în întreaga Uniune Europeană.

9.645 de persoane au solicitat azil în Suedia în 2024, cel mai mic număr din 1996 și în scădere cu 42% față de 2022.

Afluxul uriaș de migranți în 2015 a făcut imposibilă integrarea eficientă a tuturor, spune Forssell, motivând numărul insuficient de locuințe, școli și oportunități de muncă.

Această stare de fapt a impulsionat în anii următori atât guvernele de stânga, cât și de dreapta să înăsprească regulile în ceea ce privește acordarea de azil.

Însă cele mai aspre politici privind migrația au fost implementate după alegerile din 2022, când guvernul minoritar de centru-dreapta al premierului Ulf Kristersson, susținut de democrații suedezi anti-imigrație, a aprobat un pachet amplu de reforme.

Printre noile măsuri se numără eliberarea permiselor temporare de ședere pentru solicitanții de azil, condiții mai dure privind reunirea familiei, precum și venituri mai mari drept condiții pentru acordarea de vize de muncă pentru cetățenii din țările care nu sunt în UE.

Totodată, guvernul actual a anunțat planuri de a oferi imigranților 34.000 de dolari pentru a părăsi țara, dar și pentru expulzarea mai ușoară a migranților pentru abuz de droguri, asociere cu grupări criminale sau acte amenințătoare la adresa „valorilor Suediei”.

Nu doar numărul migranților a scăzut la un nivel istoric, ci și al permiselor acordate, spune ministrul suedez al migrației, explicând că din patru solicitanți de azil doar unul este îndreptățit să primească rezidență.

„Așadar, nu sunt refugiați, și trebuie să se întoarcă în țara lor”, spune el, care compară situația Suediei cu cea din UE, Norvergia și Elveția, unde numărul solicitanților de azil a crescut la peste un milion, apropiindu-se de nivelul atins în cursul crizei migranților din 2015.

Politica de migrație a Suediei

Suedia implementează o „schimbare de paradigmă” a politicii privind migrația ca parte a unei agende deschise de a limita numărul persoanelor care solicită azil în această țară, declara Forssell luna trecută pentru The Times. El a subliniat că măsura a fost necesară din cauza faptului că Suedia nu are cum să gestioneze sarcina de a integra deodată un aflux mare de migranți.

Politica de a primi migranții cu brațele deschise s-a izbit de o realitate foarte dură, a spus el.

Suedia s-a considerat cândva o „superputere umanitară”, un refugiu pentru cei fugiți de război și persecutați și a menținut aceste idealuri și după valul migrator din 2015. Dar de atunci, violențele armate legate de bande au ajuns într-un punct critic: în 2023, Suedia avea de departe cea mai mare rată a criminalității pe cap de locuitor din UE, iar în decembrie 2024, ajunsese la un număr de 40 de persoane ucise prin împușcare, o cifră înfricoșătoare pentru o țară europeană de doar 10 milioane de locuitori.

Cel mai letal an a fost însă 2022, când violența dintre bande a făcut 63 de victime.

Potrivit poliției, bandele au început să recruteze copii și adolescenți pe rețelele de socializare pentru a comite asasinate și a amplasa bombe.

Pe fondul acestui nivel înalt de criminalitate, poliția a sporit numărul camerelor de supraveghere și va continua să mărească supravegherea și cu drone.

Chiar și prim-ministrul tradițional de centru-stânga, Magdalena Andersson, a recunoscut că Suedia nu are nevoie de mai multe „Orașe Somaleze” sau „Mici Italii”.

Reformele privind imigrația au fost implementate rapid după alegerile din 2022, când moderații au ajuns la un acord cu democrații suedezi.

Astfel, condițiile pentru reîntregirea familiei au fost înăsprite, permisele de ședere revocate cu mai mare ușurință, iar drepturile de azil au fost reduse la minimul necesar permis de legislația UE.

Imigranții care nu se califică pentru rezidență sunt îndemnați să se întoarcă acasă, unii fiind plasați sub supraveghere electronică sau duși în centre speciale.

Protecție internațională în loc de azil

Guvernul se îndepărtează acum de statutul tradițional de azil și oferă tot mai multor migranți încadrarea în categoria inferioară a „protecției internaționale”, care presupune o reînnoire a permisului la fiecare 13 luni și se extinde la peste trei ani doar în cazul celor care pot dovedi că sunt independenți financiar.

Forssell a dezvăluit că scopul este să întoarcerea la un model de imigrație dinainte de anii 1970, acordând prioritate „lucrătorilor” calificați și limitând azilul doar la cei cu cereri ce pot fi socotite incontestabile.

Ministrul vrea, de asemenea, să introducă teste de limbă și de integrare obligatorii pentru oricine dorește să obțină cetățenia suedeză.

Schimbarea de politică se reflectă și în caracteristicile demografice ale refugiaților.

Sirienii, care au reprezentat o treime din valul din 2015, domină acum populația de refugiați a Suediei, însumând 111.000.

Mulți dintre ei sunt așteptați să se întoarcă acasă pe măsură ce situația politică din Siria se stabilizează, dar Forssell estimează că aproximativ 100.000 de imigranți fără acte se află în Suedia, formând ceea ce el numește o „societate din umbră”.

În prezent, chiar și infractorilor condamnați care nu pot fi deportați li se permite să rămână în Suedia, având parte de beneficii și locuri de muncă.

Ministrul suedez a numit acest lucru „complet inacceptabil” și a promis că lucrurile se vor schimba.

În trecut, clemența Suediei le-a permis imigranților fără acte să solicite din nou azil după patru ani de ilegalitate, o politică care, potrivit lui Forssell, a avut consecințe tragice.

În urmă cu un deceniu, când Forssell era purtător de cuvânt al migrației, observatorii străini se arătau mirați de imaginea utopică a Suediei.

În acest sens, ministrul notează că Suedia era odată recunoscută ca o țară în care totul funcționa perfect, asta înainte de a fi aruncată în haos.