În urmă cu 47 de ani, pe 4 martie 1977, avea loc unul dintre cele mai mari dezastre de pe teritoriul României, care a îngropat printre dărămături aproape 1.600 de oameni, printre care și marele Toma Caragiu, actorul care a făcut istorie în teatrul şi filmul românesc.

Se poate spune că Toma Caragiu a avut o premoniție legată de moartea sa într-o „prăbuşire“, dacă punem teribilul cutremur de 7,2 grade pe scara Richter în context cu o întâmplare dinaintea tragediei

Regretatul Florian Pittiş relata o discuţie între actor şi directorul adjunct al teatrului „Bulandra“:

„Ultimul său spectacol a avut loc pe 2 martie 1977. Este vorba de piesa «Lungul drum al zilei către noapte». În pauză, a vorbit la telefon cu Maxim Crişan, directorul adjunct de la «Bulandra», care-i spunea ceva de un turneu în America. «Eu, cu avionul? Nu, lasă că-mi aranjez cu vaporul. Mi-a prezis cineva că o să mor într-o prăbuşire». In actul IV, mi-am dat seama că e foarte, foarte obosit. A vrut să-şi aprindă o ţigară, deşi rolul nu prevedea asta. L-am impiedicat s-o facă, trăgându-l de mână, cu vorbele: «Tată, nu face asta!». După spectacol, m-a alergat prin tot teatrul, spunându-mi: «De ce mi-ai făcut asta? Vrei să mor acum?»“, se arată pe blogul ripvip.wordpress.com.

Greșeala fatală pe care a făcut-o Toma Caragiu

La ora 21.22, când începeau cele 56 de secunde de teroare ale cutremurului de 7,2 grade pe scara Richter, din 4 martie 1977, Toma Caragiu se afla împreună cu actorul și regizorul Alexandru Bocăneţ în blocul Colonadelor.

Cei doi sărbătoriseră finalizarea filmului „Gloria nu cântă”, film care îl avea drept personaj principal pe Caragiu. Musafirul său, Alexandru Bocăneţ, era pe picior de plecare, iar Toma Caragiu îl conducea. Când clădirea a început să se miște, cei doi ar fi fugit pe scări - primele care s-au surpat.

Imobilul s-a năruit apoi până la etajul trei. N-au avut nicio şansă.

Românii au refuzat să creadă că Toma Caragiu a murit: „Trăieşte, e jos în subsol”

Revista „Teatrul“ din martie 1977 relata, la câteva zile după dezastru, că oamenii au refuzat să creadă că actorul care a jucat în 39 de filme şi în zeci de roluri pe scena Teatrului Bulandra din Bucureşti, unde a interpretat personaje antologice nemuritoare, murise.

„Timp de aproape şapte zile, populaţia Bucureştiului, rănită şi jignită, dar ca niciodată mai vie, a refuzat hotărât şi îndărătnic să creadă că artistul ei preferat a murit sub dărâmături. Timp de o săptămână făptura lui Toma Caragiu a continuat să trăiască din şi în închipuirea numerosului său public, intr-o permanentă situaţie de reanimare, sus, pe treptele speranţei hrănite de milioanele de vreri omeneşti optimiste: trăieşte, e jos în subsol, s-a vorbit la telefon cu el, a fost dus la spital, dar trăieşte, trăieşte, trăieşte!“.

Toma Caragiu avea doar 51 ani. Trupul său a fost descoperit abia în a şasea zi de la seism. A fost înmormântat în ziua următoare, la Cimitirul Bellu, unde rămăşiţele sale se găsesc şi astăzi, la 47 de ani de la tragedie.

Scriitori şi cântăreţi, dispăruţi printre dărămături

Printre cei 1.570 de oameni care au murit în cutremurul din 1977 s-au mai numărat și alte personalităti artistice și literare: actorul Alexandru Bocăneţ, despre care am amintit că se afla împreună cu Toma Caragiu în seara de 4 martie, Alexandru Ivasiuc, un apreciat romancier al epocii, Mihai Gafiţa, poet şi istoric literar, cântăreaţa Doina Badea, supranumită Edith Piaf a României, datorită timbrului său deosebit, dar și poetul, teoreticianul literar, eseistul şi traducătorul Anatol Baconski, cunoscut pentru volumul „Panorama poeziei universale contemporane", un compendiu al poeziei moderniste europene, tatăl politicianului Teodor Baconshi.

Tot atunci au sfârșit actrița Eliza Petrăchescu și alți câțiva oameni de cultură: Savin Bratu, Daniela Caurea, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu şi Aurel Lambrino, dar și istoricii Corina Nicolescu şi Nicolae Vătămanu.

Un dezastru național

Pe lângă cei aproape 1600 de morți, din care 1.391 numai în Bucureşti, la nivelul întregii ţări au fost numărați și circa 11.300 de răniţi. Aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit.

Capitala a fost grav afectată. Aici, 33 de clădiri au fost complet distruse. Imagini din Arhiva TVR prezintă cum arăta România după seismul devastator: oameni răniţi prinşi sub mormane de dărâmături și moloz, urlete de durere, disperare şi multă neputinţă.

Potrivit unor specialişti, energia distructivă eliberată de seismul de acum 47 de ani a fost egală cu puterea a 10 bombe de tipul celei aruncată asupra Hiroshimei, pe 6 august 1945.

Din 40 de judeţe, 23 au fost grav afectate. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube economice totale în valoare de 2 miliarde de dolari, din care 70% în Bucureşti. În Bulgaria s-au înregistrat pagube materiale şi peste 120 de morţi.