Cum a impus-o Paul Stănescu pe Firea în conducerea Parlamentului peste capul lui Ciolacu
La începutul anului, liderii PSD au stabilit să nu cumuleze funcțiile de conducere din partid cu alte funcții de conducere din Parlament (lideri de grup, vicepreședinți ai celor două Camere, chestori, secretari). Scopul: promovarea unor fețe noi în Parlament, care să estompeze imaginea lăsată de vectorii erei Dragnea: Eugen Nicolicea, Șerban Nicolae, Florin Iordache.
Înțelegerea a rezistat doar o sesiune parlamentară. La ședința conducerii PSD de la Neptun, secretarul general al partidului, Paul Stănescu, a propus, inopinat, ca Gabriela Firea să primească un post de vicepreședinte al Senatului, deși fostul primar al Capitalei e prim-vicepreședinte al partidului.
“Ca să nu pară o mutare cu dedicație pentru Firea, Stănescu a propus ca postul de vicepreședinte al Camerei Deputaților care revine PSD să fie ocupat de Sorin Grindeanu, al doilea prim-vicepreședinte al partidului. Practic, a fost șah-mat la Ciolacu, pentru că Marcel nu o voia pe Firea în conducerea Parlamentului, dar nici nu putea să-i pună bețe-n roate prietenului său Grindeanu”, explică surse din conducerea PSD pentru ziare.com.
Totuși, Marcel Ciolacu i-a întors-o lui Paul Stănescu. Pentru a două funcție de vicepreședinte al Senatului atribuită PSD, liderul social-democrat l-a propus pe Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al PSD. “Stănescu și Firea nu-l suportă pe Dîncu, dar s-au trezit cu el vicepreședinte al Senatului. A fost răzbunarea lui Ciolacu. În mod normal, Stănescu ar fi trebuit să negocieze cu Ciolacu înainte de ședință, nu să o impună pe Firea”, susțin sursele citate.
Nu a fost singurul moment tensionat. Tabăra Stănescu-Firea a cerut ca moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu să fie depusă înainte de Congresul PNL, în timp ce tabăra Ciolacu-Grindeanu-Dîncu-Tudose a susținut că moțiunea trebuie depusă în luna octombrie, după congresele PNL și USR PLUS.
În final s-a ajuns la un armistițiu: PSD va depune moțiune când va reuși să strângă 234 de semnături, echivalentul majorității parlamentare.
