Frauda masivă de fonduri europene, care a afectat agricultura Greciei, are toate trăsăturile unui complot bine orchestrat din interior. Biroul Procurorului Public European (EPPO) investighează zeci de cazuri în care cetățeni greci au primit fonduri UE din 2017 pentru terenuri de pășunat pe care nu le dețineau sau nu le arendau, sau pentru lucrări agricole pe care nu le desfășurau, în timp ce agricultorii legitimi au fost privați de banii la care aveau dreptul.

Posibilă implicare a autorităților statului

În atenția anchetei se află și modul în care a fost pus în aplicare acest plan, dar și posibila implicare a autorităților statului, în special a celor care lucrau în cadrul agenției care se ocupa cu distribuirea fondurilor, OPEKEPE (Organizația pentru Plăți și Controlul Ajutoarelor Comunitare și Garanțiilor).

În timp ce solicitanții frauduloși au fost deja aduși în fața instanței, nimeni din cadrul organizației nu a fost inculpat. Dimpotrivă, de fiecare dată când autoritățile de la agenție au încercat să ia măsuri pentru a demantela escrocheria,acestea erau îndepărtate de ministrul agriculturii de la acea vreme.

Fondurile deturnate ar putea ajunge la 45 de milioane de euro pe an, într-una dintre cele mai mari fraude din ultimii ani în domeniul agricol. Acest scandal a ieșit la iveală chiar înainte de debutul discuțiilor la nivelul Uniunii Europene privind stabilirea unui nou buget pe termen mediu pentru perioada 2028-2034. Incidentul grecesc ar putea oferi noi argumente criticilor Politicii Agricole Comune (PAC), care reprezintă o treime din bugetul Uniunii Europene, care se ridică la 1,3 trilioane de euro pe șapte ani.

De la începuturile sale, PAC a fost legată în principal de suprafața de teren. Aceste drepturi de acces la fonduri sunt foarte ușor de măsluit, după cum arată și exemplul Greciei. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, face apel pentru o utilizare mai eficientă a acestui buget, dar oficialul responsabil cu agricultura al Uniunii Europene, Christophe Hansen, se opune reformelor fundamentale, susținând în continuare legătura directă între teren și bani, în ciuda opoziției unor state membre.

Corupție la OPEKEPE

Unul dintre primii care au observat neregulile a fost șefa Departamentului de Audit Intern al OPEKEPE, Paraskevi Tycheropoulou. Răspunsul superiorilor săi a fost demiterea acesteia, fiind izolată din punct de vedere administrativ și împiedicată să acceseze bazele de date ale agenției.

Ulterior, EPPO a invitat-o să contribuie la anchetele sale și să ofere consultanță tehnică și juridică.

„Metodologia lui Tycheropoulou a dus la descoperirea unei rețele extinse care, prin declarații false de proprietate, a primit ilegal ajutoare UE din rezerva națională”, a declarat avocatul acesteia, Antonis Vagianos, pentru POLITICO. „A existat o campanie concertată pentru a o discredita… începând cu deschiderea unui dosar disciplinar împotriva ei și demiterea ei abuzivă din funcția de șef al Departamentului de Audit Intern ”pe motiv de incompetență”, a adăugat avocatul.

OPEKEPE a schimbat șase președinți în ultimii cinci ani. Cei care au încercat să curățe agenția de corupție au fost rapid înlăturați.

Procurorii europeni, care se ocupă cu investigarea utilizării ilegale a fondurilor UE, investighează acest caz din 2021 și analizează aproximativ 70 de cazuri, potrivit unor surse. Unul dintre cazuri a fost deja soluționat în instanța din Grecia, iar două altele vor ajunge în instanță pe 19 februarie.

Anatomia unei fraude

Fondurile UE destinate sprijinului fermierilor din Grecia sunt administrate de OPEKEPE, singura autoritate responsabilă cu distribuirea subvențiilor PAC din 2005. În prezent, agenția plătește anual 3 miliarde de euro pentru 900.000 de beneficiari, printre care fermieri, cooperative agricole și afaceri de export.

Schema frauduloasă a început după modificările aduse legislației UE în 2017, care au permis accesul la mai multe terenuri pentru pășunat în regiunea mediteraneană. Definiția extinsă, pe care Grecia a susținut-o, includea nu doar terenurile cu iarbă, ci și terenurile cu arbuști și pășuni împădurite. Astfel, suprafața eligibilă din Grecia aproape că s-a dublat, iar oportunitățile de fraudă au crescut considerabil.

Folosindu-se de accesul la noile registre de terenuri, oficialii OPEKEPE și companiile tehnice au început să primească cereri de subvenții pentru terenuri pe care solicitantii pretindeau că le dețin, deși trăiau în alte părți ale țării.

Majoritatea cererilor de subvenții erau incomplete, fără documente doveditoare de proprietate, iar OPEKEPE a stabilit ca auditorii să nu verifice aceste documente, facilitând astfel fraudarea.

În acest mod, terenuri care aparțineau unui beneficiar într-un an, erau declarate ca aparținând altui beneficiar în anul următor, ceea ce sugerează că o persoană cu acces complet la dosare a orchestrat schema, potrivit unui fost oficial OPEKEPE.

„Dovezi de complicitate”

Conform unui fost oficial, schema funcționa pe trei nivele: OPEKEPE oferea acces la informațiile privind terenurile disponibile, oficialii în fraudă închideau ochii la aplicațiile suspecte sau emiteau circulare pentru a ajuta autorii fraudei, iar cei care încercau să oprească frauda erau eliminați din agenție.

„Nu ar fi fost posibil fără coordonarea cuiva care avea acces la hărțile cu terenurile disponibile”, a adăugat oficialul din Ministerul Agriculturii.

Cele mai multe dintre cererile false proveneau din Creta, care a primit două treimi din subvențiile agricole ale Greciei în 2020. Aproape toate cererile proveneau de la fermieri care declarau că dețin terenuri în alte zone ale Greciei.

Oprirea acestui tip de fraudă rămâne o misiune complicată pentru autoritățile europene și grecești, cu ministerele implicate care, de multe ori, au frânat anchetele.

În martie 2024, Comisia Europeană a amendat Grecia cu 283 de milioane de euro pentru gestionarea defectuoasă a ajutoarelor UE între 2020 și 2022, iar agenția OPEKEPE a fost pusă sub observație pentru a implementa un plan de acțiune.

Pe măsură ce anchetele continuă, o întrebare rămâne: cine va plăti cu adevărat pentru această fraudă de proporții?