Mai multe expertize au arătat că, fiind vechi de 90 de ani și ciuntit de lucrările de la metrou sau de cele pentru amenajarea râului Dâmbovița, planșeul de sub Piața Unirii este în pericol de a colapsa.

După ce mai multe expertize tehnice au demonstrat că planșeul care acoperă Dâmbovița în zona Piața Unirii, practic un pod care traversează Parcul Unirii, în diagonală, este extrem de degradat, autoritățile se pregătesc să finanțeze lucrările de refacere de urgență a structurii.

Una dintre expertizele tehnice care au stat la baza deciziei de finațare cu 750.751.800 de lei a lucrărior de regenerare a „spațiilor publice în zona Pasajul Unirii, prin realizarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a planșeului de acoperire a râului Dâmbovița în Piața Unirii” este cea realizată în 2018 de profesorul Cristian Claudiu Comisu.

În document se arată că plașeul a fost construit în anul 1934 și că în prezent acoperă Dâmbovița pe o lungime de 330 de metri și pe o lățime de 32 de metri. Practic, este vorba de o placă de beton armat groasă de 17 cm, rezemată pe o serie de grinzi, ca niște nervurim care în timp a suferit consolidări, dar şi unele modificări care nu avut cele mai bune urmări. Este vorba de o modificare în anul 1965, se spune în document, dar și de două lucrări de mai mare anvergură în anul 1983 și în intervalul 1985-1987. Atunci s-au executat lucrări pentru Magistrala 2 de metrou, dar și pentru amenajarea râului Dâmbovița, iar în ambele cazuri porțiuni importante din planșeu au fost demolate.

Dezastrul din subteran

La expertiza realizată, profesorul Cristian Claudiu Comisu a descoperit zeci de probleme între care armături fără strat de acoperire, beton cu aspect friabil, coroziunea armăturii, cumularea la un element a mai multor degradări (coroziunea betonului și a armăturii, exfoliere, fisuri, crăpături, striviri) care se manifestă prin modificarea formei elementului și a proprietăților fizico-mecanice ale materialelor și chiar elemente rupte.

Ca o concluzie, expertiza arată că structura prezintă elementele constructive care se află într-o stare avansată de degradare, „în clasa stării tehnice IV”. „Plașeul Piața Unirii prezintă o stare tehnică nesatisfăcătoare. Se menționează că la expertiza tehnică anterioară, întocmită în anul 2004, de către Universitatea Politehnică București, expert tehnic prof. univ. dr. ing. Florian Burtescu, podul a fost încadrat tot în clasa stării tehnice IV-stare nesatisfăcătoare”, se mai precizează în concluziile expertizei. Specialiștii propuneau atunci două soluții de rezolvare a problemei, lucrări de reparații capitale la planșeul existent în Piața Unirii sau demolarea structurii și construirea unui planșeu nou.

„Teoretic, conform calculelor, sigur că există un risc de colaps al structurii. Tocmai de aici văd și necesitatea urgentării demarării unor lucrări în zonă”, a declarat pentru „Adevărul” Cristian Claudiu Comisu.

Ordonanța de Urgență

Reamintim că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a decis să finanțeze refacerea planșeului din Piața Unirii prin Planul de investiții „Anghel Saligny” cu un buget de 750.751.800 de lei și a pregătit și un proiect de ordonanță de urgență în acest sens. În nota de fundamentare a documentului se face referire clară la pericolul de prăbușire prezentat de structura respectivă. „În urma expertizei efectuate de subdiviziunea administrativ-teritorială Sectorul 4 al Municipiului București și transmisă Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a rezultat că structura de rezistență a planșeului Unirii, situat în Municipiul București, zona Piața Unirii și care acoperă râul Dâmbovița între intersecția dintre străzile Căldărari, Halelor și Bulevardul Dimitrie Cantemir prezintă o serie de degradări la elementele structurale, care pot avansa rapid și care impun o serie de lucrări de intervenție pentru a evita un eventual colaps nedorit al structurii sau al unor părți din aceasta”, se arată în document.

Câteva semne de întrebare

Dacă necesitatea lucrărilor la planșeul Unirii nu poate fi pusă în discuție, în principiu, valoarea estimată a lucrărilor ridică ceva semne de întrebare. În expertiza sa, profesorul Cristian Claudiu Comisu a făcut și o estimare a costurilor și în cazul soluției reparării structurii, dar și dacă s-a fi optat pentru demolarea și ridicarea unui planșeu nou. Ambele variante ar fi costat cel mult 27 de milioane de lei, sigur, la valoarea din 2018, dar diferența față de suma vehiculată acum de Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, adică 750.751.800,690 lei, este imensă. De peste 27 de ori mai mult. Profesorul Cristian Claudiu Comisu a încercat să-și explice prăpastia dintre cele două estimări. „Nu știu ce proiect se va adopta. Poate este vorba de lucrări mai mari, nu numai de cele executate efectiv la planșeul de peste Dâmbovița. Mai avem și inflația la mijloc, prețurile materialelor care au crescut mult, costurile cu manopera, dar amploarea proiectului contează cel mai mult”, a spus Cristian Claudiu Comisu.

La rândul lui, Matei Sumbasacu, de profesie inginer, fondator al ONG-ului Re:Rise – Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic, nu își explică de unde vine această urgență de consolidare a planșeului Unirii tocmai acum și drept urmare de ce s-a pus la punct un proiect de ordonanță de urgență în acest sens. „Eu nu o văd ca pe o situație critică. Sigur că la Unirii sunt necesare lucrări, dar acestea erau la fel de necesare și în 2018 sau chiar în 2004, probabil. Totuși, nu îmi explic urgența. Se știa de mult că trebuie să expire durata de exploatare a planșeului. O astfel de lucrare trebuia planificată din timp de beneficiar, adică de Primăria Sectorului 4 și nu ar fi trebuit un OUG în acest sens. În plus, în nota de fundamentare a documentului, nu există o deflacare pe ani a costurilor lucrărilor așa cum ar fi normal”, a explicat Matei Sumbasacu.