Drumul de pe Valea Oltului are o istorie de aproape două milenii. În ultimii ani a devenit una dintre cele mai tranzitate șosele din România, însă în această vară, traficul rutier va fi restricționat, din motive de siguranță.

Unul dintre cele mai tranzitate sectoare de pe Drumul Național 7, șoseaua care traversează Valea Oltului, legând orașele Sibiu și Râmnicu Vâlcea, va fi închis între 8 iulie şi 9 august 2024, pe perioada zilei, pentru lucrări la autostrada Sibiu - Piteşti, potrivit Ministerului Transporturilor.

Șoseaua de pe Valea Oltului închisă în timpul zilei

„În perioada 8 iulie - 9 august 2024, pentru executarea lucrărilor de defrișare a versantului aflat în zona de protecție a DN7, pe sectorul cuprins între km 242+600 și km 250+000 se va institui măsura de închidere a circulației rutiere zilnic în intervalul orar 06:00 – 20:00, aceasta urmând a se desfășura pe următoarele rute ocolitoare. Trebuie conștientizat că defrișările cu circulația deschisă ar reprezenta un real pericol pentru siguranța traficului și pentru integritatea fizică a celor care ar tranzita zona unde se desfășoară lucrările”, arată Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Șoferii care tranzitează regiunea din Munții Carpații, prin defileul Oltului (sector de aproape 50 de kilometri) vor trebui, în această perioadă, să circule pe rute ocolitoare. Odată cu finalizarea lucrărilor la Autostrada Sibiu - Pitești, aglomerația de pe Valea Oltului și neplăcerile cauzate șoferilor se vor diminua, potrivit reprezentanților CNAIR.

„Ne cerem scuze pentru disconfortul creat, dar construcția autostrăzii Sibiu – Pitești este extrem de importantă, nu doar pentru România, ci și pentru economia europeană. Autostrada Sibiu – Pitești este deosebit de relevantă pentru desfășurarea traficului pe Coridorul IV Pan European, deoarece asigură la nivel funcțional o traversare de la Vest la Est a teritoriului național. De asemenea, este și prima legătură cu rețeaua rutieră europeană care traversează Munții Carpați, conectând Transilvania și Muntenia printr-o rețea rutieră modernă care va asigura circulația în condiții de siguranță”, informa CNAIR.

Romanii au intrat în Dacia prin trecătoarea Oltului

Drumul național de pe Valea Oltului a devenit tot mai aglomerat în ultimele decenii, însă traseul său era cunoscut încă din Antichitate.

Prin defileul Oltului, care leagă prin Munții Făgăraș și Munții Lotrului regiunile istorice Transilvania și Muntenia, s-au strecurat o parte din armatele împăratului roman Traian, în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al doilea.

„Valea Oltului a fost unul din cele mai importante drumuri comerciale şi militare din Dacia. În anul 87 d.Hr., împăratul roman Titus Flavius Domitianus a declanşat ofensiva împotriva lui Decebal. Armata romană a traversat Dunărea pe un pod din vase, în apropierea localităţii Orlea. Potrivit legendei, pentru a ajunge la Turnu Roşu, locul unde se aflau ostaşii lui Decebal, trupele romane au fost nevoite să se deplaseze pe Valea Oltului. Aici, dacii s-au luptat eroic, iar romanii prinşi în strâmtoare nu au mai reuşit să se retragă, fiind învinşi. Pe Valea Oltului, în anul 107 a poposit şi împăratul Traian”, informează Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Vâlcea.

Romanii au construit pe Valea Oltului un drum pe alocuri suspendat pe bârne, împlântate în versanți, iar rămășițele sale au fost identificate în zona Racovița (Cornet) la ieșire din Parcul Național Cozia. Urmele unor fortificații romane se întâlnesc pe întregul defileu al Oltului.

Drumul de pe Valea Oltului care urca de la Copăceni (Olt) până la Turnu Roşu, a fost refăcut în vremea împăratului Hadrian (117 –138). Calea a fost folosită și în Evul Mediu, trecătoarea fiind amintită în vremea voievozilor Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul.

Via Carolina, construită în vremea habsburgilor

În secolele trecute, până la Marea Unire din 1918, Valea Oltului a fost punct de trecere între regiunile istorice Transilvania și Muntenia. Drumul din defileul Oltului a fost amenajat în secolul al XVIII-lea, potrivit unor istorici, după ce Oltenia a ajuns sub stăpânirea habsburgilor. Drumul pe Valea Oltului, dintre Cozia şi Câineni, a fost cunoscut sub denumirea de Via Carolina, după numele împăratului Carol al Vl - lea. A fost deschis în 1722.

„Via Carolina. Cea dintâi îngrijire a guvernului Austriei, luând in posesiune Oltenia (1718) a fost de a uni prin comunicaţiuni mutuale Dacia Alpestră (Transilvania) cu Dacia de mijloc (Oltenia). De aceea, pe de-o parte a pus a se curăţi albia Oltului de stâncile care împiedicau orice transport de apă, iar pe de alta să deschidă cu multe greutăţi Via Carolina, care mergea de la Turnu Roşu până la Bogdănești, aproape de Râmnicu-Vâlcea.

Această şosea pe marginea Oltului fu considerată în acele vremuri ca o lucrare extraordinară şi fu asemănată cu construcțiile Romanilor, căci, zice o inscripție de la Câineni: chiar vitejia lui Traian s-a oprit aci. Construcţia acestui drum costase 60.000 de florini. Dificultăţile erau într-adevăr foarte mari, având a învinge stâncoasa rezistenţă a Carpaţilor şi capriciile furioase ale Oltului şi dovadă este că şi astăzi bucata de şosea intre Câineni şi gura Lotrului, pe o întindere de mai mulți kilometri, este încă nefăcută”, informa revista Familia, în 1890.

Cum a fost construit drumul de pe Valea Oltului

Lucrările la drumul din valea Oltului au fost reluate la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar în 1901 a fost inaugurată și calea ferată de pe Valea Oltului.

„În totalitatea ei, valea Oltului de la Cozea în sus și azi prezintă multă sălbăticie, cu toate lucrările ce s-au făcut pe aici. Ce va fi fost acum două mii de ani! Un bătrân născut în 1836 îmi spunea că acum 40—50 de ani de la Căciulata la Cozea, nu era drum decât atâta cât ai fi putut trece cu un cărucior tras de doi boi de munte, ca să ducă provizii la monastire. De la Cozea în sus, nici vorbă nu era despre drum de care. Erau poteci pe care nu se putea merge decât cu calul, iar la trecerea râurilor ce dau în Olt — iazuri cum le numea unchiașul — erau aruncate scânduri, pe cari treceau caii, fiind ţinuţi de drumeţi de cap şi de coadă ca să nu scape în prăpastie. Rămâi dar gânditor cum acel geniu al Romii — Traian — a putut să descopere acest drum pe care a pătruns până în inima Daciei. Cum a putut să poarte numeroasa lui armată prin aceste locuri aşa de sălbatice, prin care chiar acum o armată în caz de război ar fi greu de trecut, fiind expusă la atacul inamicului în orice moment şi neavând posibilitatea de a se apăra, din cauză că sunt locuri lungi de kilometri pe unde nu pot merge mai mult de 8—10 oameni alături”, arăta preotul Eon. Georgescu, care a străbătut drumul de pe valea Oltului, în 1907.

În secolul XX, drumul a continuat să fie modernizat, iar traficul rutier a devenit tot mai intens. A fost asfaltat înainte de Al Doilea Război Mondial și, deși mai păstra unele porțiuni doar pietruite, în anii ‘50 era considerat unul dintre cele mai bune drumuri din România,

potrivit unor informări din arhivele digitalizate ale Agenției Centrale de Informații a SUA. După război, a fost asfaltat pe întreaga sa distanță, de peste 100 de kilometri, între Sibiu și Râmnicu Vâlcea.