Un grup de hackeri presupus a lucra în slujba Kremlinului a publicat online corespondența privată a unui fost șef al Mi6 pentru a dovedi un presupus puci al susținătorilor Brexitului și a discredita membri ai guvernului britanic ce ajută Ucraina.

O altă țintă este și un comentator politic de stânga, Paul Mason, care exprimat opinii anti-războiul din Ucraina, relatează Politico. Ambele acte de piraterie informatică sunt cercetate de serviciile de securitate britanice.

Emailurile scurse de internet de grupul de hackeri cu mai multe nume, între care Callisto - suspectat că a vizat think-tank-uri americane, birouri NATO și site-urile militare ale unor țări est-europene -aparțin unor susținători ai Brexitului. Media rusă de propagandă pretinde că aceștia, între care Richard Dearlove, un fost șef al Mi6, au complotat pentru a-l aduce în fruntea guvernului pe fostul premier britanic Boris Johnson.

Interlocutorul lui Dearlove este Gwythian Prins, profesor la London School of Economics, un susținător înflăcărat al Brexitului, cu contacte în guvernul britanic și în rândul deputaților conservatori.

Cei doi au corespondat la apogeul dezbaterilor în jurul Brexitului, (2018-2019). Emailurile au fost scurse pe internet după invazia în Ucraina, în aprilie 2022.

Site-ul care le-a scurs, „Sneaky Strawhead”, a susținut că fostul șef MI6 Dearlove și colegii și prietenii din CIA au condus [o] operațiune de informații cu succes împotriva nr. 10”. A dat și roade: Johnson – cel mai apropiat aliat al Ucrainei de la invazie – a fost instalat ca prim-ministru în urma unui complot secret al unor brexiteeri venerabili.

De fapt, aceștia erau nemulțumiți de acordul privind Brexit negociat de premierul de la acea vreme, Theresa May și căutau să-i discrediteze munca. Dar nu e ca și cum acești cetățeni seniori cu idei radicale ar fi avut pârghii politice reale, arată Politico.

Un complot împotriva guvernului britanic

Totuși, din discuții reiese că Dearlove ar fi comandat operațiuni de spionaj împotriva celor mai înalți oficiali britanici implicați în negocieri. Dearlove se plânge de „mafia funcționarilor publici neloiali (cardinali ai vechii biserici)” care supraveghează discuțiile despre Brexit. Prins susține că Dearlove vrea să obțină „informații maxime” despre grupul de campanie anti-Brexit Best for Britain „și co-conspiratorii lor”.

„El spune că oamenii pe care îi are în minte sunt experți la acest tip de spionaj”, îi spune Prins entuziasmat unui asociat.

Scurgerile sunt preluate în cele din urmă de către site-ul marginal The Grayzone , care promite „jurnalism de investigație original” despre „politică și imperiu”. Grayzone are reputația de a promova povești pe linia narațiunilor propagandei de la Kremlin.

Știrea este scrisă de Kit Klarenberg, un reporter de origine britanică, cunoscut pentru articolele sale în presa de propagandă rusă. Acesta a explicat pentru Politico că din punctul său de vedere nu încape îndoială că grupul a discutat cum să submineze un proces democratic prin mijloace „subversive” și că, chiar dacă planurile au eșuat, actorii implicați dețin influență în guvern. El a sugerat, de asemenea, că scurgerea a pus în lumină modul în care tacticile de presiune de la Westminster pot funcționa de fapt.

Versiunea fostului șef Mi6

Versiunea lui Dearlove, așa cum a prezentat-o într-un articol în publicația Spectator, este cu totul diferită: „O seamă de cetățeni îngrijorați că votul pentru Brexit din 2016 a fost subminat, s-au întâlnit într-un pub pentru a vedea dacă ar putea face ceva în privința asta. S-ar putea să credeți că acesta a fost un exemplu perfect de democrație la firul ierbii – cu excepția faptului că nu a rezultat nimic din asta și micul grup nu s-a mai întâlnit niciodată”.

Un presupus colaborator al serviciilor britanice

O campanie similară l-a vizat și pe activistul de stânga Paul Mason, un fost jurnalist și ăn prezent un cunoscut comentator politic care i-a îndemnat pe colegii de stânga să susțină eforturile britanice de a-l înfrunta pe președintele rus Vladimir Putin.

Grayzone a argumentat pe baza corespondenței scurse a acestuia că ar fi un purtător de cuvânt al propagandei pentru serviciile secrete britanice. Acesta citează discuțiile sale private cu un oficial însărcinat cu combaterea dezinformării în cadrul Ministerul de Externe al Regatului Unit ca dovadă a unui pretins complot.

Într-un articol apărut pe site-ul Grayzone, Klarenberg sugerează că Mason ar fi candidat pentru un loc de deputat ca parte a unei operațiuni de informații din Marea Britanie pentru a distruge stânga anti-război”.

Mason a susținut vocal trimiterea de arme britanice în Ucraina pentru a o ajuta să se apere împotriva Rusiei - o viziune considerată controversată de către unele voci din extrema stângă.

„Circumstanțele atacului sugerează că este foarte probabil ca un stat rus sau o unitate susținută de stat să fi efectuat atacul”, a scris Mason pe blogul său.

Încercare de discreditare din cauza invaziei din Ucraina

Observatorii care au analizat ambele scurgeri sunt de acord că cel mai probabil cei doi au fost vizați din cauza invaziei din Ucraina. Intenția era să-l discrediteze pe Boris Johnson, sugerând că a fost adus la putere de un complot al spionilor.

„Unii Brexiteerii noștri au fost destul de vocali în apărarea Ucrainei și în criticarea agresiunii ruse”, a menționat Dearlove în articolul său.

„Examinarea de specialitate, confirmată de echipele de securitate Google, indică faptul că acesta nu a fost un hacker amator, ci o operațiune atât de sofisticată încât ar fi putut fi realizată doar de către un actor statal”, a scris Dearlove.

Eforturile de a contracara hacking-ul și consecințele sale sunt acum o operațiune de dimensiune industrială în cadrul guvernului britanic. „Amploarea activității cibernetice răuvoitoare este atât de amplă încât este greu de urmărit”, a recunoscut un fost ministru al securității.