În muzeul Topkapî din Istanbul , marele palat al sultanilor otomani, în sala dedicată armelor, se află sabia lui Ștefan cel Mare. Românii care vizitează impozantul edificiu oriental se opresc cu evlavie lângă vitrina unde este expusă spada.

Sabia lui Ștefan cel Mare FOTO Mariana Iancu

Sabia este simplă, față de celelalte arme expuse în restul vitrinelor, care au încrustate pietre prețioase și sunt fabricate din materiale nobile. Pe mânerul sabiei se observă stema Moldovei, capul de bour şi inscripţia în slavonă „Io Ştefan Voievod domn al Ţării Moldovei”. Alături, descifrăm inscripția „Ștefan cel Mare“, tradusă apoi în limba turcă.

Acest tip de armă este confirmat de spadele descoperite la Tg. Neamţ, la Deleni în județul Iaşi, la Cetatea Neamţului, sau de cele pictate la biserica din Bălineşti, precizează Carol Konig, un expert în armament medieval, în „Armamentul din dotarea oastei Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare“.

Sabia, făcută din oțel de Toledo, a fost primită de Ștefan cel Mare după bătălia de la Vaslui din partea papei Sixt al VI-lea, în semn de recunoaștere a rolului decisiv al Moldovei în apărarea creștinătății.

Sabia lui Ștefan cel Mare FOTO Mariana Iancu

Legendele legate de marele domnitor

Dacă asupra veridicității sabiei nu există îndoială, rămâne misterul cum a ajuns sabia în mâna turcilor și apoi expusă la muzeul din Istanbul? Unii istorici spun că Ştefan cel Mare şi-a predat sabia turcilor, în momentul în care a fost învins. O altă variantă este jefuirea visteriei domneşti de către turci.

O altă variantă, prezentată de Dexologia, spune că sabia a ajuns în mâna turcilor la sfârșitul primei domnii a lui Petru Rareș. După ce fiul lui Ștefan cel Mare a pierdut domnia, s-a refugiat în Transilvania, iar turcii au jefuit tezaurul Moldovei înainte de a se retrage, luând cu ei și sabia lui Ștefan cel Mare.

Palatul Topkapî, fosta reședință a sultanilor otomani timp de aproximativ de 400 de ani, se află în Patrimoniul mondial UNESCO.

Monument UNESCO FOTO Mariana Iancu