Este oficial, avem epidemie de rujeolă în România. Iar această boală, eradicată prin vaccinare în țările civilizate, poate ucide. De ce am ajuns în această situație, ce înseamnă declararea epidemiei și ce avem de făcut de acum încolo ne-au explicat dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, și medicul Emiliana Costiug, președintele Asociației Medicilor de Familie din Cluj, județ unde numărul îmbolnăvirilor a explodat.

Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă în România, în urma creșterii îngrijorătoare a numărului de cazuri. „Având în vedere creșterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă, precum și numărul mare de spitalizări în secțiile de pediatrie și boli infecțioase al copiilor infectați, Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la nivel național, pentru a face posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă”, arată un comunicat al Ministerului Sănătății. În acest moment, se înregistrează aproape 2.000 de cazuri la nivel național, în 29 de județe.

Medicul Gindrovel Dumitra a explicat pentru „Adevărul” că această epidemie nu este o surpriză. Era chiar de așteptat să se întâmple. „Am observat, începând cu anul 2008, o scădere a ratei vaccinării, inclusiv a vaccinării în rândul copiilor. De atunci și până acum, numărul celor neimunizați a tot crescut. Prin urmare, în cazul apariției unei boli foarte contagioase, cum este rujeola, inevitabil apar epidemiile”, a explicat specialistul.

Situația este gravă, recunosc autoritățile, iar acest lucru l-a scos la rampă inclusiv pe ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care a tras un semnal de alarmă. Acesta a explicat că „am ajuns, față de o acoperire vaccinală de siguranță care este în jur de 95%, la 78% pentru prima doză de vaccin, iar pentru cea de-a doua doză, doar la 62%”.

Legătura dintre pandemia de Covid și epidemia de rujeolă

De ce a scăzut atât de mult rata de vaccinare? Inclusiv din cauza pandemiei de Covid, spun specialiștii. „Vechile temeri legate de vaccinul ROR au fost alimentate de temerile provocate de vaccinarea anti-Covid. Pandemia prin care am trecut a contribuit din plin la creșterea numărului celor care refuză vaccinarea, indiferent de vaccin. O scădere cu adevărat dramatică s-a înregistrat însă după pandemie. Am observat o reticență mult mai mare a părinților vizavi de vaccinare, iar acest comportament a apărut pe fondul mișcării antivacciniste din pandemie”, a declarat pentru „Adevărul” dr. Emiliana Costiug, președintele Asociației Medicilor de Familie din Cluj, județ care se află pe locul patru în topul județelor cu cele mai multe cazuri de rujeolă.

În contextul campaniei de vaccinare anti-Covid și al controverselor care s-au iscat în acea perioadă, părinții s-au speriat, explică medicul. „Am încercat, pe cât posibil, să-i conving de avantajele imunizării, însă m-am lovit în multe cazuri de refuzuri categorice. În concluzie, acoperirea vaccinală a scăzut și iată că județul Cluj se află pe locul patru în topul județelor din țară cu cel mai multe cazuri de rujeolă. Avem, în prezent, 198 de cazuri de îmbolnăvire”, a mai spus specialistul.

Ce înseamnă declararea epidemiei

Practic, din acest moment, odată cu declanșarea stării de epidemie, se activează și anumite „planuri de bătaie”. Autoritățile pot lua, conform legii, măsuri suplimentare de prevenție. În cazul de față este vorba despre vaccinarea copiilor care se află la înalt risc de a se îmbolnăvi și de a prezenta forme severe. „În general, pentru a oferi protecție pe termen lung, vaccinul ROR trebuie administrat copiilor după vârsta de un an. Dacă este administrat sub această vârstă, oferă protecție pe termen scurt. Pe de altă parte, copilul mic are deja o protecție chiar de la mamă dacă aceasta a trecut prin boală sau s-a vaccinat. Este logic, acei copii ale căror mame nu au fost imunizate nu au nici ei, la rândul lor, imunitate. În cazul acestor copii, boala poate fi chiar fatală”, a mai explicat dr. Gindrovel Dumitra. Prin declararea epidemiei se permite coborârea pragului de vârstă și instituirea unei doze suplimentare de vaccin începând cu vârsta de 9 luni. „Acești copii trebuie însă să repete vaccinul și la un an”, mai spune medicul.

Dar și adulții se pot imuniza. Însă nu toți, ci doar o anumită categorie. „Vorbim despre anumite situații speciale. Despre pacienți care au suferit anumite intervenții precum transplant medular, și care și-au pierdut protecția. Se pot imuniza și contacții acestora, care au un nivel al anticorpilor scăzut”, explică specialiștii. În rest, în cazul adulților care nu fac parte din această categorie, nu există o recomandare de vaccinare. „Este foarte puțin probabil ca la vârsta adultă să fi reușit să treci peste toate epidemiile care au fost fără să te fi îmbolnăvit. Avem, ca adulți, protecție dobândită chiar în urma bolii, oferită chiar de boala în sine”, a mai declarat medicul Gindrovel Dumitra.

Ce este de făcut pentru a preveni, în general, apariția epidemiilor ? În primul rând, spun specialiștii, ar trebui să crească rata vaccinării în România. „Trebuie să acoperim vaccinarea în proporție de cel puțin 95% iar această acoperire nu trebuie să se regăsească doar la nivel național, ci inclusiv la nivel teritorial. Degeaba vom avea o acoperire națională de peste 95% dacă vom avea anumite regiuni sau județe în care această acoperire vaccinală se află sub limită”, a mai afirmat Gindrovel Dumitra.

Ce este rujeola

Potrivit Centrului European de prevenție și Control a bolilor (ECDC), rujeola este o boală virală acută, extrem de contagioasă. Infecțiozitatea este aproape de 100% la persoanele susceptibile și în epoca pre-vaccin rujeola ar afecta aproape fiecare individ în timpul copilăriei. Imunizarea a redus dramatic incidența rujeolei în Europa, dar, în ciuda acoperirii generale ridicate a imunizării, rujeola continuă să provoace focare frecvente. Rujeola rămâne una dintre principalele cauze de deces în rândul copiilor la nivel global.

Boala se răspândește ușor prin tuse, strănut sau atingerea suprafețelor contaminate. Persoanele infectate sunt contagioase cu câteva zile înainte de apariția simptomelor. Boala debutează cu febră ușoară până la moderată, adesea însoțită de tuse persistentă, curgerea nasului, ochi inflamați, durere în gât și apariția petelor Koplik (pete mici albe care apar în gură).

Simptomele pot dura 2-3 zile și sunt urmate de apariția unei erupții de pete roșii la nivelul pielii. Acestea apar la nivelul feței și se extind apoi pe brațe și trunchi, apoi pe coapse și picioare. În același timp, febra crește brusc.

După acest episod, erupția dispare treptat de la nivelul feței și, în final, de pe restul zonelor afectate. O persoană este contagioasă cu aproximativ 4 zile înainte și 4 zile după apariția erupției cutanate.

Cum se administrează vaccinul ROR

Planul național de imunizare din România include următoarea schemă de administrare a vaccinului ROR: Prima doză de vaccin ROR se administrează la vârsta de 12 luni și oferă: 95% protecție împotriva rujeolei, 90% protecție împotriva rubeolei, 80% protecție împotriva oreionului, de lungă durată. A doua doză de vaccin ROR se administrează la vârsta de 5 ani și oferă: 99,7% protecţie împotriva rujeolei și 80-95% protecție împotriva oreionului.

Topul județelor cu cele mai multe cazuri confirmate de rujeolă

Pe primul loc, cu cel mai mare număr de îmbolnăviri, se află județul Mureș. Potrivit datelor furnizate de INSP, la 1 decembrie aici se înregistrau 628 de cazuri confirmate. Urmează Brașovul și Bucureștiul cu 339 și, respectiv, 213 cazuri de boală. Pe locul patru se situează județul Cluj, urmat de Giurgiu cu 147 de cazuri. Botoșaniul stă cel mai bine. La 1 decembrie, aici se înregistrau doar 6 cazuri de rujeolă.

La Institutul „Matei Balș“ din București vin în fiecare zi pacienți. Managerul institutului a declarat că de la 1 noiembrie și până în prezent au fost 360 de cazuri de pacienți cu rujeolă, adulți și copii, iar 127 dintre ei doar în ultima săptămână.