Politologul Anneli Ute Gabanyi explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum ar trebui interpretate rezultatele alegerilor din Germania, dar și miza pe care acestea o au pentru România și întreaga Uniune Europeană. Interesant e că Germania se află acum într-o situație asemănătoare cu a României.

Aparent Germania a scăpat ca prin urechile acului, după ce CDU - CSU a obținut 28,2% din totalul voturilor, dar pe de altă parte, partidul extremist AfD și-a dublat scorul și a obținut cel mai bun rezultat din istorie, 20,8%, determinându-i pe unii specialiști să anunțe că Germania intră în zodia radicalismului și a turbulențelor politice.

Chiar dacă creștin-democrații de la CDU-CSU au câștigat alegerile legislative anticipate și vor conduce cel mai probabil următorul guvern, scorul AfD, dar mai cu seamă polarizarea societății germane sunt de natură să îngrijoreze, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, politologul german de origine română Anneli Ute Gabanyi.

În opinia sa, victoria partidelor democrate este dincolo de orice dubii. Friedrich Merz va fi cel mai probabil viitorul cancelar și îl va înlocui pe anostul Olaf Scholz.

„Uniunea Creștin-Democrată CDU – CSU, pentru că în România nu s-a prea spus că sunt două partide, au fost foarte unite. A existat o apropiere, iar meritele îi revin și formațiunii din Bavaria, CSU, liderului lor, Markus Söder. A contat enorm faptul că ei au fost extrem de uniți, ceea ce nu a fost cazul în 2021, când au fost certuri, mai ales pentru candidatură, adică pentru candidatul pentru cancelarie. În plus, programul CDU-lui s-a potrivit cu ceea ce îi interesează pe alegători în această fază istorică în Germania”, spune Gabanyi.

Marile teme și provocări ale Germaniei

Marile teme și marile provocări din Germania anului 2025 au reprezentat un test pentru toate partidele angrenate în această luptă electorală.

„Aceste teme au fost securitatea internă, pentru că noi am avut în ultimul an vreo șase atacuri, atentate în care au murit mulți oameni. Mai ales că actorii acestor atentate au fost în fiecare dată azilanți în Germania, mulți dintre ei imigranți ilegali. S-a văzut foarte clar că din diverse motive, chiar și intenționate politic, în paranteză spus aici e vinovăția Partidului Verzilor, și în fostul guvern de semafor, s-a permis intrarea unui număr uriaș de imigranți în țară , fără a fi însă luate măsurile necesare de integrare a lor. A doua mare provocare, pe lângă securitatea internă, a fost securitatea externă. În legătură cu războiul, dar și din cauza imigrației s-a ajuns să se pună problema în ce măsură putem să securizăm frontierele. A treia mare temă a fost de natură economică. Și aici, nu numai că creștin democrații, dar și candidatul lor, domnul Merz, i-au convins pe alegători în privința competenței lor de rezolvare a acestor probleme, comparativ cu SPD, social-democrații, care au avut un rezultat extraordinar de prost și au ajuns numai la 15%. Deci jumătate din cât a obținut CDU”, mai spune experta.

Al doilea lucru de notat a fost că bătălia pentru acel prag de 5% care permite intrarea în Bundestag, atât liberalii, FDP, cât și Alianța Sahra Wagenknecht BSW, noul partid populist de dreapta-stânga, așa-l numesc eu, nu au reușit să treacă pragul. Deoarece CDU/CSU a exclus din start că nu va intra într-o coaliție cu AfD și pentru că două partide – BSW, un partid populist, dar și liberalii de la FDP - nu au reușit să prindă locuri în Bundestag, Uniunea Creștin-Democrată și Social-Democrații vor putea guverna împreună fără a apela la un al treilea partener.

Emoțiile nu au lipsit, însă. „În momentul în care CDU și domnul Merz s-a angajat în Parlament, să critice politica de imigrație a fostului guvern, propunând el însuși 5 teze pentru a ameliora situația, au apărut tensiuni. Celelalte partide de centru, mai ales Social-democrații și Verzii, nu i-au susținut în Parlament, astfel încât CDU a ajuns să voteze împreună cu AfD. A fost o situație care a provocat nemulțumiri. Friedrich Merz, cel mai probabil viitorul cancelar, a fost criticat după ce a votat cot la cot cu AfD în Bundestag. Au avut loc demonstrații împotriva CDU și a lui Merz, iar dezinformarea, inclusiv în social media și în general prin aceste demonstrații, a fost foarte puternică. Acest lucru nu i-a oprit însă pe creștin-democrați să câștige alegerile”, arată Anneli Ute Gabanyi.

Verzii, detestați de germani și dați afară de la guvernare

E un detaliu important pentru că, practic, Germania va fi condusă de o coaliție din care mai fac parte Social-democrații lui Scholz, în timp ce Die Grünen (Verzii) au primit interzis.

„Decizia anunțată de liderii CDU-CSU de a evita să facă o coaliție cu partidul Verzilor este firească. În guvernarea «semafor» anterioară, Verzii au impus o serie de măsuri ecologiste duse la extrem, care i-au înfuriat teribil pe germani. Oamenii s-au săturat să li se spună până și ce să mănânce, cât să mănânce, cât să aibă temperatura în case, mai ales că Germania a ajuns într-o criză energetică. Verzii sunt și ei la originea acestei crize, după ce au presat țara să-și închidă centralele nucleare într-un moment în care Rusia tăiase Germaniei gazele. Un guvern din care ar fi făcut parte Verzii i-ar fi înfuriat pe germanii care oricum au suferit enorm din cauza prețurilor enorme ale energiei”, punctează experta.

Pe de altă parte, se poate spune că în mare măsură creșterea AfD, care și-a dublat scorul față de scrutinul anterior, poate fi pusă în legătură cu măsurile nepopulare, extrem de dure, ale Verzilor.

„AfD a crescut în special în Germania de Est, care e evident mai săracă. Și ajungem din nou la Die Grünen, la Verzi. Exagerările lor nu sunt deloc străine de creșterea extremiștilor și au provocat mari nemulțumiri în rândul populației. AfD nu a făcut decât să speculeze aceste nemulțumiri așa cum celelalte partide nu au știut să o facă. Însă cu tot acest scor mare, AfD va rămâne, cel mai probabil, izolată. Friedrich Merz, care anterior a fost suspectat că ar putea accepta o apropiere a CDU de AfD, a precizat în repetate rânduri că nu se pune problema unei alianțe cu radicalii”, mai adaugă Gabanyi.

Fostul cancelar, Olaf Scholz, are doar de pierdut. Social-Democrații, la fel ca Verzii, au pierdut foarte multe voturi comparativ cu alegerile din 2021. Criza economică din Germania și felul în care a fost aceasta administrată i-a fost fatală lui Scholz, iar după căderea guvernului său devenise evident că acesta va cădea și în dizgrația partidului său. La fel, în România, partidele eurosceptice au profitat de declinul partidelor mainstream, dar și de o serie de decizii greșite ale acestor formațiuni politice, decizii care au dus la creșterea inflației și scăderea nivelului de trai.

Fractură est-vest

Anneli Ute Gabanyi a vorbit și despre polarizarea internă a Germaniei așa cum a ieșit în evidență la aceste alegeri. Situația e aproape identică cu cea din România, dar există și câteva diferențe. Spre exemplu, în Germania estul a votat masiv cu AfD, iar prăpastia dintre fosta Republică Democrată Germană (Germania de Est) și Republica Federală Germană (Vestul) e uriașă.

„Germania de est a votat masiv cu AfD. În 2021 o bună parte a Germaniei est-vest era roșie, sudul, bineînțeles, negru, adică CDU și CSU, iar AfD-ul se instalase mai degrabă în landurile din est, dar numai în Saxonia și în Turingia. Ce se întâmplă acum? Dacă vă uitați în 2025, Germania este divizată în două. Est-vest, adică între fosta RDG și fosta RFG. Este ceva incredibil cum același lucru se poate observa și la Berlin. Pe când Berlinul de Vest este complet în mâna CDU, Berlinul de est este dominat de Partidul Die Linke Stânga, care de fapt e urmașul fostului partid comunist respectiv Partidul Unității SED a lui Honecker. După ce a trecut prin câteva schimbări, mai ales anul trecut a fost părăsit de grupul din jurul doamnei Sahra Wagenknecht, s-a refăcut spectaculos, ajungând la peste 8%”, detaliază experta.

Anneli Ute Gabanyi explică și cum s-a ajuns aici. Motivele sunt diverse, dar în mare măsură totul pleacă de la problemele financiare.

„În primul rând, cei din est au rămas cu gustul amar că la 35 de ani de la unirea cu vestul, salariile lor sunt în medie cu 20% mai mici. Posturile din administrație, adică cele de vârf, sunt peste 90% încă și azi ocupate de oameni veniți din Germania de vest. La fel stau lucrurile și la marile universități, unde tot vest-germanii sunt în poziții-cheie. Atunci înțelegeți de ce este furia așa de mare în acea parte. Bineînțeles, pensiile sunt mai mici în est. Și partidele extremiste au speculat aceste nemulțumiri, frustrări, unele de înțeles ale esticilor, care nu se pot împăca cu această situație”, adaugă ea.

Problemele economice, prețurile tot mai mari și faptul că energia a ajuns să coste enorm în Germania au fost câteva dintre provocările cărora fostul guvern nu le-a găsit rezolvarea.

„Energia la noi se spune că este cea mai scumpă din Europa. Sigur că și românii spun același lucru, dar în orice caz este foarte scumpă. Inflația și prețurile locuințelor sunt alte mari probleme. Problema locuințelor la noi este uriașă, pentru că prețurile apartamentelor și chiriile s-au scumpit enorm. Și s-au scumpit nu numai din cauza celor veniți din Siria și Afganistan, mai ales, dar și din cauza celor un milion de ucraineni care au nevoie, de asemenea, de case. În Berlin, chiriile au crescut numai în ultimii trei ani cu 40%, și nu mai găsești o locuință”, menționează Gabanyi.

Dezinformări și scandaluri ca în România

Scandalurile și dezinformările au fost la ordinea zilei pe toată durata campaniei electorale. La fel ca în România, bătălia s-a dus și pe rețelele de socializare. Mobilizarea votanților a fost extraordinară. Per total, peste 80% dintre nemți au ieșit să-și exprime preferințele electorale, cu aproape 10 procente mai mult decât în urmă cu 4 ani de 76%.

„Aș spune că s-a petrecut o adevărată revoluție la noi, pentru că mulți tineri și persoane care nu participaseră la vot în 2021 s-au îndreptat către urnele secțiilor de votare. S-a dus o campanie intensă și pe Instagram, + și TikTok. AfD a avut susținerea lui Elon Musk, postând mai ales pe X, dar campania a fost dusă și pe alte canale social media. Ce este foarte interesant e că partidele de stânga și, mai ales, partidele pro-ruse, sunt și cele care încă de la început au fost cele mai prezente pe social media. Când celelalte partide nici nu știau cu ce să mănâncă social media, ei erau deja, din primul moment, prezenți”, mai spune ea.

O altă temă importantă, cea a războiului și a păcii, a fost privită în Germania cu mult interes. Spre deosebire de România, unde o bună parte a populației nu are niciun fel de simpatii pentru Rusia, în Germania oamenii se simt tradițional mai legați de ruși. Acest sentiment este mai pregnant în estul țării, însă și vesticii, în general, îi preferă pe ruși americanilor.

„Cei din fosta RDG, mai ales ei, nu au acea atitudine vis-a-vis de ruși, cum avem noi românii, care avem o altă experiență istorică fiind atacați și ocupați de atâtea ori de ruși. Nemții au o altă atitudine față de ruși. Votanții partidelor populiste ar prefera să fie orice fel de pace rapidă și să aibă din nou gaze de la ruși prin Nord Stream și Nord Stream 2. Și madam Weidel, de la AfD, ar vrea asta, dar ea flirtează și cu America lui Trump și Musk. Asta deși, în esență, partidele extremiste sunt cele mai antiamericane în Germania. Aici e cumva un paradox care însă pare să nu fi deranjat prea mult alegătorii.”

Ce am putea să învățăm de la germani

Chiar dacă AfD nu va participa la guvernare, a obținut mai multe voturi ca oricând și de acum va avea un cuvânt important în Bundestag. Iarăși, aici se poate trage o paralelă cu România, unde AUR a obținut rezultate mai bune ca oricând. Până la urmă, însă, Germania a trecut cu bine peste alegeri, așa cum și România a trecut cu bine peste alegerile parlamentare. Anneli Ute Gabanyi spune că există mai multe aspecte pozitive decât cele negative, chiar dacă germanii au avut tendința să râdă cu un ochi și să plângă cu celălalt, după aflarea rezultatelor.

Interesant este că Germania este mai pro-rusă decât România, dar este și mult mai expusă la atacurile hibride din partea Moscovei și autoritățile germane și-au făcut datoria și au comunicat populației. Spre deosebire de România, unde autoritățile au încremenit, germanii au știut să ia măsuri și să se asigure că intervențiile străine, atât cele din Rusia, cât și cele din SUA, eșuează.

CDU, partidul domnului Merz, fondat de unul dintre părinții Europei unite, Konrad Adenauer, este confruntat cu o situație dificilă. Germania va trebui să navigheze pe ape tulburi, prinsă între interesele a trei mari puteri – SUA, Rusia și China. Dacă în perioada lui Olaf Scholz relațiile franco-germane au ajuns aproape de un minim istoric de după cele două războaie mondiale, principala misiune a lui Friedrich Merz va fi să reapropie Germania de Franța, în așa fel încât cele două țări să redevină motorul Uniunii Europene.

„Merz a dat semnale că vrea să se apropie de Franța. Cum Germania a fost vizată de criticile administrației Trump, el este pregătit și a și anunțat că Uniunea Europeană trebuie să devină independentă, și față de SUA. Germania și Franța vor trebui să strângă în jurul lor statele Uniunii Europene și să-i redea forța. Ar fi ideal să li se adauge și România”, mai spune Anneli Ute Gabanyi.