Baza aeriană deservește Brigada 7 Aviație Tactică a Forțelor Aeriene Ucrainene, mare unitate care operează în principal avioane de vânătoare-bombardament Suhoi Su-24M și Suhoi Su-24MR. Versdiunea Su-24MR este platforma de lansare pentru rachetele anglo-franceze de croazieră cu rază lungă de acțiune Storm Shadow (fr. SCALP EG) folosite periodic pentru lovituri de mare efect asupra capabilităților ruse implicate în război.
Atac în valuri multiple. Cel mai mare atac aerian rus asupra unei singure ținte
Atacul rus asupra Bazei aeriene Starokonstantinov a fost executat în mai multe valuri. Primul val a cuprins rachete de croazieră lansate de bombardierele Tu-95MS și rachete balistice lansate din Crimeea. Al doilea val a inclus rachete de croazieră și drone Geran-2, iar salva finală s-a bazat pe rachetele de croazieră cu rază lungă de acțiune Kh-101.
Majoritatea rachetelor de croazieră lansate au încercat ocolirea sistemelor de apărare antiaeriană ucrainene, urmând un traseu sinuos și ocolitor către ținta lor.
Atunci când atacă o țintă importantă cu mai multe rachete, Rusia folosește adesea lansări înșelătoare pentru a determina sistemele ucrainene de apărare antiaeriană să reacționeze și să își descopere astfel pozițiile, după care, la foarte scurt timp urmează atacarea acestora cu rachete balistice. Abia după această fază urmează de regulă atacul aerian propriu-zis asupra țintei vizate.
Atacul aerian asupra bazei aeriene Starokonstantinov a fost cel mai mare executat cu rachete rusești asupra unei ținte unice. Loviturile în zona bazei aeriene au fost înregistrate de sateliții americani la ora 2.31 (ora României), iar la ora 3.22, a fost semnalat un incendiu.
Analizând concentrarea loviturilor, se pare că Rusia a vizat în special instalațiile de sprijin pentru întreținerea aeronavelor Su-24MR și stocurile de rachete Storm Shadow.
Răsfirarea și subțierea apărării ruse
Există un motiv bun de strategie de luptă pentru care Ucraina urmărește să-și lărgească orizontul de aplicare a loviturilor cu rachete Storm Shadow, și anume subțierea prin răsfirare a sistemului defensiv rus consolidat pe principalele direcții de acțiune.
Frontul de luptă este de aproximativ 1000 km lățime, iar spațiul aerian este puternic controlat de sistemele rusești de apărarea antiaeriană eșalonate corespunzător pentru a asigura o cât mai bună continuitate în acoperirea spațiului aerian. În plus, sunt indicii că Rusia a adus unele modificări sistemelor de apărare antiaeriană implementate în zonă, pentru a exploata vulnerabilitățile Storm Shadow.
Însă atunci când atacă Crimeea, rachetele Storm Shadow pot ocoli apărarea rusă zburând la înălțimi foarte mici deasupra mării pentru a evita detectarea. Folosind date din mijloacele ISR aeropurtate ale SUA/NATO, rachetele pot ocoli inclusiv sistemele antiaeriene de la bordul navelor sau aeronavelor ruse.
Spre deosebire de situația de pe front, sistemele de apărare antiaeriană rusești desfășurate în Crimeea nu au fost adaptate pentru a face față rachetelor Storm Shadow, iar prin atacurile asupra Crimeei, Ucraina face frontul de luptă mult mai larg și extrem de greu de apărat de către ruși.
Rusia nu a reușit eliminarea Storm Shadow
Avion de luptă ucrainean de tip Su-24 și muniție aferentă. Photo credit: 7th Brigade press service via Defence Express
Există câteva motive bune pentru care Rusia nu a reușit să elimine amenințarea Storm Shadow. În primul rând, Baza aeriană Starokonstantinov este dispusă la aproximativ 600 km distanță de linia frontului. Ucraina are timp suficient de avertizare cu privire la un atac iminent, permițând Su-24MR să se mute într-o altă bază sau pur și simplu să decoleze și să iasă din calea pericolului.
Apoi, Ucraina deține un număr mare de adăposturi întărite la această bază aeriană. Mai mult decât suficient pentru a găzdui flota operațională de Su-24MR. Este foarte probabil ca Forțele Aeriene Ucrainene să utilizeze inclusiv ținte false sau chiar Su-24M ieșite din serviciu pentru a complica selecția țintelor în cadrul loviturilor ruse.
Nu în ultimul rând, Marea Britanie și Franța au stocuri mari de astfel de rachete și pot compensa operativ scăderea bruscă a rezervelor ucrainene.
Despre avertizare
Foarte probabil, la scurt timp după ce decolează, bombardierele rusești Tu-95MS sau Tu-22M3, înarmate cu rachete de croazieră, încep să fie urmărite de sateliții americani de avertizare timpurie din constelația SBIRS, care le identifică după amprenta termică.
În paralel, misiunile ELINT/SIGINT aeropurtate, desfășurate constant de SUA/NATO cu și fără pilot, cum ar fi RC-135V/W, respectiv dronele MQ-9 Reaper, confirmă prezența bombardierelor prin detectarea și analiza semnalelor electronice emise de bombardiere.
Când bombardierele rusești își lansează încărcătura, rachetele de croazieră încep să fie urmărite. Pe măsură ce rachetele se îndreaptă spre vest, spre ținta lor din Ucraina, sistemul AWACS SUA/NATO, în patrulare 24x7 pe flancul de est al NATO, începe să urmărească rachetele, transmițând datele de urmărire către sistemul de apărare antiaeriană din Ucraina.
La Baza aeriană Starokonstantinov, timpul de avertizare asupra unei posibile lovituri cu rachete de croazieră depășește cu ușurință o oră. Cu toate acestea, nu este practic ca baza aeriană să oprească operațiunile și să intre în modul defensiv imediat după lansarea bombardierelor rusești sau lansarea rachetelor de croazieră.
Foarte probabil măsurile defensive se declanșează pe măsura apropierii și a traiectoriei de zbor a rachetelor de croazieră rusești.
Tactici rusești pentru a reduce timpul de avertizare
MiG-31K, care poate transporta racheta Kinzhal / ministerul rus al apărării, facebook
Pentru a-i deruta pe ucraineni, rachetele de croazieră rusești își schimbă dramatic traseul. Mai mult, în paralele cu rachetele de croazieră, rușii atacă și cu rachete balistice (Iskander-M, Kinjal).
Viteza mare a rachetei Iskander-M, care, spre deosebire de o rachetă de croazieră cu motor cu reacție, este propulsată direct de jet, reduce timpul de avertizare. Iskander-M zboară cu viteză supersonică, iar aceasta devine chiar hipersonică în faza finală. De asemenea, racheta are o traiectorie cvasi-balistică imprevizibilă, reducând astfel posibilitatea detectării.
MiG-31K care lansează racheta hipersonică Kh-47M2 Kinjal reduce, de asemenea, timpul de avertizare. Racheta este mai rapidă și mai distructivă decât Iskander-M și se considera că nu poate fi interceptată de sistemele Patriot americane desfășurate în Ucraina. (În condiții favorabile, s-a dovedit însă că este posibil ca un sistem Patriot să intercepteze o rachetă Kinjal.)
Problema pentru ruși cu racheta Kinjal este că lansarea acesteia poate fi anticipată odată cu decolarea și luarea în altitudine a unui MiG-31K înarmat cu rachetă.
Adăposturile întărite de la Starokonstantinov
Baza aeriană Starokonstantinov din Ucraina este bine echipată și apărată. Imaginile din satelit ale bazei dezvăluie o zonă vastă de dispersie, cu aproximativ 40 de adăposturi întărite.
În septembrie 2021, aerodromul bazei a fost certificat conform standardelor NATO. Asistența în modernizare și reconstrucție a fost oferită de SUA. În cadrul lucrărilor, aerodromul a fost reechipat, au fost instalate echipamente de navigație, iar pista a fost reparată.
Distrugerea unei aeronave într-un adăpost întărit se poate face doar cu o lovitură precisă a unei rachete de mare viteză cu un focos penetrant greu. Rusia are mai multe rachete cu rază scurtă de acțiune lansate aerian care ar putea face treaba, dar nu are superioritatea aeriană esențială pentru a aduce în siguranță platformele de lansare în raza de lansare.
Pentru a ataca aeronavele în adăposturi întărite, Rusia trebuie să se bazeze pe rachetele sale balistice tactice.
Având în vedere că numărul de aeronave Su-24MR, capabile să lanseze rachete Storm Shadow, din inventarul Forțelor Aeriene Ucrainene (estimat la 8) este semnificativ mai mic de 40, lovirea cu Kinjal și Iskander-M a adăposturilor întărite pentru a distruge un Su-24MR pare o adevărată loterie.
În plus, Ucraina are probabil zece aeronave Su-24M/Su-24MR false pentru fiecare Su-24MR operațional. Toate resturile de aeronave și piesele schimbate pot fi ușor făcute să arate ca un Su-24MR operațional.
Ca atare, analiștii ruși de imagini prin satelit trebuie să petreacă mult timp pentru a identifica o aeronavă operațională, care, între timp, își poate schimba poziția.
În ceea ce privește stocurile de rachete Storm Shadow / SCALP, atât Regatul Unit, cât și Franța au rezerve relativ mari. Ca măsură suplimentară de prevedere, este foarte probabil ca stocul de rachete ucrainene de la Starokonstantinov să fie bine dispersat. Ca atare, chiar dacă unele dintre loviturile rusești au succes, ele nu reușesc să producă rezultate apreciabile.
SURSA: defenseromania.ro
