Carmen Șatran (fostă Bejan) a fost eliberată condiționat din închisoare printr-o hotărâre a Judecătoriei Gherla rămasă definitivă prin neatacare. Prim-procurorul Parchetul Judecătoriei Gherla a explicat pentru „Adevărul” motivele pentru care hotărârea nu a fost contestată.

Carmen Șatran a fost eliberată în luna februarie 2023 FOTO Arhivă

Condamnată la 19 ani și opt luni de închisoare pentru crima de la Medicină, comisă în 2009, Carmen Șatran, fostă Bejan, a fost eliberată condiționat la în cursul lunii februarie 2023. Înainte de a ieși din Penitenciarul Gherla, Carmen Șatran a mai obținut, la Judecătoria Gherla, două sentințe de eliberare din închisoare.

De fiecare dată, hotărârea de punere în libertate a fost contestată , iar Tribunalul Cluj a decis menținerea în închisoare a tinerei, chiar dacă, din punct de vedere tehnic și legal, condițiile pentru eliberare erau îndeplinite. Practic, Tribunalul Cluj a menținut-o pe tânără în închisoare pentru că judecătorii nu au fost convinși de îndreptarea fostei studente.

Sentința de eliberare nu a mai fost atacată

Ultima decizie de eliberare (a treia) dispusă de Judecătoria Gherla nu a mai fost contestată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla. Prim-procurorul Matei Dima a explicat motivele pentru care PJ Gherla a decis ca hotărârea de eliberare a lui Carmen Șatran să nu fie contestată.

„Până în prezent s-au pronunțat toți judecătorii în materie penală în repetate rânduri că deținuta trebuie să fie eliberată condiționat, lucru susținut în ședință și de subsemnatul, care participi la toate ședințele de judecată de la Judecătoria Gherla, pe lângă activitatea de conducere”, se arată într-un răspuns formulat de prim-procurorul PJ Gherla, la solicitarea „Adevărul”.

Prim-procurorul Matei Dima a mai explicat, referitor la contestarea sau necontestarea unei hotărâri, că „potrivit normelor în vigoare și a principiului subordonării ierarhice, prim-procurorul poate decide singur, indiferent de opinia procurorilor subordonați, atacarea sau neatacarea hotărârilor pronunțate”.

„Acestea fiind spuse, la unitatea noastră am decis ca declararea căilor de atac să aibă loc prin consultare a tuturor procurorilor, urmată de votul fiecăruia. La ședința de analiză în care s-a dezbătut dosarul antereferit (n.r. de liberare condiționată a lui Carmen Șatran), s-a votat să nu fie declarată calea de atac”, a mai explicat prim-procurorul Dima.

Potrivit răspunsului, printre motivele „reținute și de instanță și de parchet”, pentru care nu a fost declarată calea de atac se numără: „comportamentul exemplar avut pe toată durata pedepsei, lipsa oricărei sancțiuni, precum și evaluarea psihologică prin care s-a arătat motivarea intrinsecă de schimbare, iar nu doar formală pentru a obține eliberarea condiționată - pe toată perioada executată”.

Întrebat dacă au fost și alte dosare de eliberare condiționată în care hotărârea Judecătoriei Gherla a rămas definitivă prin neatacare, prim-procurorul Dima a răspuns:

„Suspectăm că poate imaginea procesului de liberare condiționată văzută din afară, se abate de la realitate. Începem prin arăta că procurorul nu este un acuzator care cu orice preț dorește să obțină o condamnare cât mai mare sau că se bucură când cineva stă în închisoare cât mai mult. În realitate, procurorul gândește tot ca un judecător, fără absolut nicio diferență.

Dacă un deținut merită eliberat condiționat, (n.r. procurorul) va pune concluzii de admitere a cererii. Dacă un inculpat este nevinovat, va pune concluzii de achitare. Drept urmare, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, hotărârile privind liberarea condiționată nu sunt atacate de către unitatea noastră”.

Crima care a îngrozit o ţară întreagă

Înainte de crima din camera 50 a căminului de la Medicină din Timișoara, a fost povestea de dragoste dintre Carmen Bejan (căsătorită între timp Șatran) şi Raul Florea. Vacanţa de vară din 2009 i-a găsit pe Sergiu Florea (originar din judeţul Hunedoara) şi pe Carmen Bejan (din Ineu, judeţul Arad), în Timişoara pentru sesiunea de restanţe. Iubiţi la vremea respectivă, Sergiu Florea şi Carmen Bejan, ambii în anul întâi, au închiriat o cameră de cămin pentru a locui pe perioada restanţelor.

Pentru a face rost de bani să îşi plătească examenele, cei doi au hotărât ca fata să „se vândă” unui bărbat bogat din Timişoara, cunoscut pentru pasiunea sa pentru femei. Astfel, Trifu Schroth a fost ademenit în camera de cămin, unde urma să întreţină relaţii sexuale contracost cu Carmen Bejan.

Cel mai probabil, din cauza unor neînţelegeri privind banii, între Carmen Bejan şi Trifu Schroth, aflaţi singuri în camera de cămin, au intervenit neînţelegeri. În altercaţie a intervenit şi Sergiu Florea, iar cei doi l-au bătut şi l-au înjunghiat pe bărbat.

Tinerii au luat cadavrul, l-au pus într-un dulap şi au plecat la un supermarket de la marginea oraşului să cumpere saci din plastic şi un geamantan în care să pună cadavrul pe care l-au tranşat. Toată grozăvia s-a petrecut în camera de cămin. Planul tinerilor a fost să pună cadavrul victimei în propria maşină şi să o incendieze.