Industria mamelor surogat din Ucraina continuă să înflorească în mijlocul războiului, relatează Politico care, împreună cu ziarul „Der Welt”, a realizat o amplă investigație jurnalistică asupra uneia populare clinici pentru infertilitate din această țară.

Afacerile cu mame surogat sunt subiect de preocupare ținând cont de numărul de cupluri de multe ori disperate care apelează la aceste servicii pe fondul unei reglementari insuficiente a domeniului. Industria așa-numitelor „utere de închiriat” a cunoscut o explozie în ultimul deceniu, fiind estimată la 14 miliarde de dolari în 2022. Conceperea unui copil prin mamă surogat este legală în majoritatea statelor SUA, dar interzisă în aproape toată Europa și multe alte țări ale lumii.

Jurnaliștii au stat de vorbă cu clienți, avocați, procurori și mame surogat ucrainene care au făcut dezvăluiri privind aspecte problematice ale serviciilor oferite de cea mai mare clinică de infertilitate din Ucraina, BioTexCom, cu sediul la Kiev, care oferă servicii cuplurilor din întreaga lume.

Înființată în 2011, compania a intrat în atenția presei de-a lungul anilor după ce clienți internaționali au intentat procese și fondatorul firmei a fost la un moment arestat sub suspiciuni de trafic de persoane, falsificare de documente și evaziune fiscală. Acesta nu a fost niciodată pus sub acuzare.

Mărturii ale cuplurilor

Reportajul oferă mai multe mărturii și prezintă culisele unor servicii medicale considerate controversate și care ridică probleme etice, psihologice, medicale și legale.

Un cuplu german a declarat că BioTexCom le-a încurcat gemenii cu perechea altui cuplu, obligându-i să facă schimb de copii în secret în Germania.

O altă femeie din Germania a povestit despre nesiguranța și stresul pe care le-a resimțit după demersurile nereușite la BioTexCom pentru a-i returna toți embrionii trimiși, după ce a renunțat la serviciile lor.

Tanya, o femeie americană în vârstă de 45 de ani , povestește că a plătit 10.000 de dolari pentru transferul a doi embrioni pe care i-a trimis la clinică în 2017 și despre care a primit inițial informații contradictorii după care reprezentanții BioTexCom au încetat orice comunicare. Toate demersurile legale inclusiv prin Interpol au rămas până în prezent fără rezultat.

Opțiunea sa pentru clinica din Ucraina a fost motivată atât de costurile mult mai mici decît în SUA, cît și de faptul că părinții ei s-au născut în această țară.

Tanya a fost anunțată la scurt timp de la transferul embrionilor că procedura nu a avut succes iar când soțul ei a mers la clinica pentru a cere explicații a primit informația năucitoare că aceștia ar fi fost donați altui cuplu.

„Partea nefericită este că nu putem face prea multe în această privință. A fost o situație foarte traumatizantă. ... Au trecut cinci ani și cred că abia acum un an am reușit să mă împac cu ea”, a spus femeia.

Contactat de Politico, fondatorul companiei, Albert Tochilovsky, a respins ca „total false” acuzațiile Tanyei că embrionii ar fi fost transferați altui cuplu explicând că aceștia erau de calitate slabă.

Și alte cupluri au oferit mărturii anonime despre erori, neglijență, refuzul de a înapoia embrioni și lipsă de transparență, în timp ce mamele surogat spun că au înaintat în zadar plângeri penale legate de faptul că nu au fost compensate pentru complicații medicale.

Un domeniu slab reglementat

Mulțimea de reglementări naționale contradictorii și creșterea numărului femeilor care călătoresc peste granițe în căutare de mame surogat creează spațiul în care operează companii precum BioTexCom, cea mai de succes agenție de mame surogat din Ucraina.

În ciuda războiului cu Rusia, industria ucraineană a maternității de substituție continuă să-și facă publicitate și să își deservească clientela internațională. Prezența online sofisticată a BioTexCom promovează sute de povești ale familiilor fericite, care radiază la întâlnirea cu nou-născutul lor. În schimb, nu se pot găsi prea multe detalii despre plângerile împotriva BioTexCom și despre problemele cu legea.

De pildă, în 2018 și 2019, procurorii ucraineni au obținut un ordin judecătoresc de plasare a lui Tochilovsky în arest la domiciliu pentru ceea ce un fost procuror, Iuriy Kovalchuk, a considerat a fi posibile cazuri de trafic de copii, deoarece exista suspiciunea că unii dintre nou-născuți nu ar fi fost înrudiți cu părinții, alături de acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani.

Dar cazurile au fost redirecționate către alte agenții de aplicare a legii și către instanțe inferioare înainte de a fi retrase. Kovalchuk a declarat că a fost pus pe tușă de înalți oficiali sub pretextul unor reforme instituționale pentru a combate corupția galopantă din rândurile forțelor de ordine din Ucraina.

Rugat să răspundă la aceste acuzații, Tochilovsky a declarat că investigațiile penale au fost o "isterie" alimentată de procurorii ucraineni corupți și de încercările de a-l șantaja pe el și compania pentru o participație în firmă sau în schimbul unei plăți de un milion de dolari.

„Toate acuzațiile făcute de el și de echipa sa au fost complet false”, a spus el.

Mame-surogat pe timp de război

De la invazia brutală a Rusiei, maternitatea surogat din Ucraina a primit o atenție internațională sporită înrucât afacerea, în valoare de zeci de milioane de dolari, continuă să se desfășoare. BioTexCom s-a adaptat în mijlocul bombardamentelor, a penelor de curent și a lipsei electricității electrică. Potrivit propriilor postări pe rețelele de socializare ale companiei, bebelușii au fost protejați în buncăre și soldați înarmați au escortat nou-născuții la și de la spital, în timp ce clienții străinii au făcut călătorii frenetice la Kiev pentru a se reuni cu nou-născuții lor.

În timpul războiului, sute de femei ucrainene au oferit bebeluși pentru cuplurile fără copii, ceea ce a reprezentat, chiar și pe timp de pace, o provocare logistică - și pentru unii o provocare dubioasă din punct de vedere etic. Cu toate acestea, rețelele de socializare ale BioTexCom sunt pline de poveștile lor fericite: Cupluri străine, care au riscat totul călătorind într-o zonă de război, devin părinți pentru prima dată prin intermediul BioTexCom.

Astfel, în timp ce Ucraina a ripostat împotriva Rusiei, BioTexCom a încercat să includă această luptă în campaniile sale de marketing „Faceți copii, nu război”. „Nimic nu ne poate opri”, se arătă în postările pe conturile lor de Facebook, Telegram, Tik Tok și Instagram.

Tochilovsky a admis chiar că firma recrutează în mod activ femei din zonele recent eliberate ale Ucrainei.

„Avem un mare deficit de mame surogat, numărul de potențiali clienți este de trei ori mai mare decât numărul mamelor surogat", a spus el.

„Nu există infertilitate absolută”

Maternitatea surogat este o problemă controversată și profund contestată în întreaga lume. În versiunea ei comercială a fost interzisă în Thailanda și Nepal în 2015, apoi în India în 2019, după o serie de scandaluri mediatizate de exploatare și acuzații de etică. Astfel a ajuns să prolifereze în țări precum Ucraina, unde procedura este mai puțin costisitoare și, în comparație cu unele țări, mai puțin reglementat.

Cerințele pentru a apela la o mamă surogat în Ucraina sunt simple: Un cuplu heterosexual trebuie să fie căsătorit, să demonstreze că nu poate avea copii din punct de vedere medical și să furnizeze cel puțin jumătate din materialul genetic al copilului, prin intermediul spermei sau al embrionului. BioTexCom anunță pe site-ul său pachete de la doar 40.000 de dolari. În medie, maternitatea surogat la BioTexCom costă între 40.000 și 50.000 de dolari, în timp ce un pachet "all inclusive VIP" costă 71.000 de dolari, potrivit site-ului. Aceste prețuri sunt substanțial mai mici decât în Statele Unite, unde experții și firmele de surogat estimează un preț mediu de peste 100.000 de dolari.

Cei familiarizați cu industria maternității surogat de dinainte de război din Ucraina estimează că aproape jumătate din cele aproximativ 2.000 - 2.500 de sarcini obținute anual au fost intermediate de BioTexCom. În februarie 2023, compania a raportat că 600 de familii au apelat la serviciile lor în primele 11 luni după invazia Rusiei. La un cost mediu de 50.000 de dolari/familie asta înseamnă un total de 30 de milioane de dolari.

Sub sloganul „Nu există infertilitate absolută”, BioTexCom promovează o gamă de servicii, de la „cea mai mare bază de date de donatoare (de ovule) din Europa", formată din 1.500 de femei ucrainene din "clasa de mijloc", la terapia "inovatoare" de substituție mitocondrială care garantează sarcina, împreună cu "Screeningul genetic preimplantațional" (PGD), care este folosit în mod controversat pentru selecția sexului. Compania promite cazare în "hoteluri de înaltă clasă" din Kiev și că se ocupă de eliberarea certificatelor de naștere ale copilului pe numele părinților biologici, toate acestea fiind incluse în pachet, potrivit site-ului său.

Mărturii ale mamelor-surogat

Mii de tinere ucrainene au depins de industria fertilității pentru a supraviețui. BioTexCom își face reclamă pe autobuze, prin intermediul rețelelor de socializare și angajează agenți pentru a recruta tinere femei din întreaga Ucraină, potrivit femeilor care au lucrat ca mame surogat. WELT a intervievat șapte mame surogat și majoritatea au spus că regretă decizia.

Victoria a spus că și-a părăsit partenerul abuziv și avea nevoie de bani pentru o locuință. Ea a declarat că a primit 12.000 de euro - sau aproximativ 15.000 de dolari - în 2018 pentru trei transferuri, dintre care unul a avut succes.

„Copilul nu a fost pus pe pieptul meu, nu am avut dreptul să-l hrănesc, nu am avut dreptul să-l vizitez. Am născut, am dat totul și asta am primit. Am plâns, am țipat în acel salon. Nu am putut suporta, m-am simțit rău, am visat acest copil”.

Totuși, a adăugat ea, odată ce l-a văzut pe tatăl copilului s-a liniștit: „Am știut că nu am făcut-o în zadar, am făcut fericiți doi oameni care au visat toată viața la un copil”, a spus ea.

Tatiana, o femeie în vârstă de 41 de ani din orașul Chernihiv, din nordul Ucrainei, susține că a avut numeroase probleme de sănătate după ce a fost mamă surogat în 2014-2015.

Ea a afirmat că angajații BioTexCom i-au râs în față atunci când le-a cerut ajutorul pentru a plăti medicamentele necesare. În 2018, ea s-a alăturat altor foste mame surogat pentru depune acuzații, dar cazul nu a ajuns niciodată în instanță. Tatiana a spus că medicii i-au îndepărtat colul uterin, uterul și ovarele. De atunci, ea a făcut 20 de tratamente cu radiații și a început chimioterapia pentru cancer.

Tochilovsky a declarat că firma oferă suficientă asistență medicală pentru mamele surogat și a respins plângerile acestora.

Olga, din regiunea Jîtomir, la aproximativ 140 de kilometri vest de Kiev, a declarat că, după ce copilul pe care îl purta a murit în timpul sarcinii în 2014, medicii au fost nevoiți să-i scoată uterul. Plângerea ei către procurori a făcut parte dintr-o anchetă care a fost ulterior abandonată. O altă fostă mamă surogat, Nadia, a intentat un proces împotriva clinicii pentru daune asupra sănătății. Plângerea a fost înregistrată și se află încă în fața uneia dintre instanțele din Kiev, a declarat ea.

Documente

WELT a obținut o tranșă de documente BioTexCom din 2014 până în 2017, care arată cât de modest erau plătite mamele surogat: 100-200 de euro pentru fiecare transfer de embrioni, apoi pentru o sarcină reușită și pentru consultații. Donațiile de ovule erau remunerate cu 500 de euro per ovul, în comparație cu până la 10.000 de dolari per ovul în SUA. Fiecare contract varia, dar, în medie, mamele surogat primeau între 8.000 și 12.000 de euro pentru o sarcină dusă la termen. BioTexCom le cerea adesea clienților o sumă de cinci ori mai mare.

Un alt set de documente, intitulate „protocoale”, arată cum cinci femei cu vârste cuprinse între 27 și 35 de ani au fost de acord să le fie transferați mai mulți embrioni, o procedură despre care se știe că are un risc mai mare de complicații. Formularul de consimțământ de o pagină includea fraze precum: „în cazul unor situații neprevăzute sau al unor complicații, sunt de acord în avans să folosesc toate măsurile necesare pentru a elimina complicațiile”. Sau "complicațiile, riscurile și consecințele ulterioare" sunt "posibile", dar nu enumeră care sunt acestea și nici nu explică potențialul lor impact pe termen lung.

Maria Dmytrieva, activistă ucraineană pentru drepturile femeilor, director de programe la Centrul pentru Dezvoltarea Democrației, cu sediul la Kiev, este un adversar ferm al maternității de substituție. „Protecția femeilor în Ucraina este teribilă", a declarat ea, descriind practica ca fiind "echivalentă cu sclavia"

„De la legislație până la realitate, există puțin interes pentru aceste probleme. Mama biologică, care poartă copilul, nu are niciun drept. Ea nu este din punct de vedere legal mamă, [nu are] niciun drept asupra copilului și nici dreptul la o procedură medicală în cazul în care apar complicații. Acestea sunt lucruri decise în cele din urmă de către părintele biologic și centrul intermediar”, a spus ea. "