Cu un picior în GROAPĂ, Ponta și PSD ARUNCĂ România în PRĂPASTIE
Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă: „Suntem într-un moment foarte dificil la nivel european și România nu mai are, la 40% din PIB, un nivel scăzut al datoriei publice. Se pare că nu învățăm nimic din ce se întâmplă altora. Avem exemplul Greciei și vedem cum populismul feroce i-a dus la faliment“.
Un plus la salariu de 12% pentru personalul nedidactic și pensii speciale pentru militari, polițiști, diplomați și funcționari parlamentari. Plus norme de hrană și de echipament mai mari pentru militari, polițiști, pompieri și jandarmi. Toate modificările au fost operate într-o singură zi, fără prea multe dezbateri. Măsurile menționate sunt cuprinse în două ordonanțe de urgență – adoptate MARȚI de Guvern, fără a fi puse în dezbatere publică – și în trei proiecte de lege – votate de Camera Deputaților tot MARȚI, la mai puțin de 24 de ore după ce trecuseră prin Senat. Asta după ce primii care și-au dat din nou pensii speciale au fost chiar parlamentarii.
Majorări de salarii și norme de hrană
De majorarea salariului cu 12% va beneficia, de la 1 august, personalul nedidactic din învățământul preuniversitar de stat, inspectorate școlare și unități conexe, din învățământul superior de stat și din bibliotecile centrale universitare. Este vorba de 61.316 salariați. Potrivit comunicatului Guvernului (proiectul ordonanței nu a fost pus în dezbatere nici de Ministerul Muncii, nici de cel al Finanțelor), va crește, tot cu 12%, „cuantumul sporurilor, indemnizațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte din salariul de bază, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții“. Potrivit calculelor Guvernului, impactul bugetar pentru această majorare ar fi de 38,6 milioane lei pentru anul în curs, respectiv 115,8 milioane lei pentru 2016. Să adăugăm la asta că ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat că ordonanța include posibilitatea ca de majorare să beneficieze și angajații din administrația publică locală, „în limita bugetului și a plafonului stabilit de către Ministerul Finanțelor“. Cu alte cuvinte, liber la creșterea salariilor în primării, consilii județene și alte instituții.
Adăugăm la asta că de miercuri vor fi majorate cu rata inflației normele de hrană și de echipament pentru personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. Motivarea penibilă? Valorile nu au mai fost actualizate din iunie 2010. Pentru ,,mizilicul'' ăsta, Guvernul nu s-a mai obosit să prezinte o estimare a impactului bugetar, dar, potrivit specialiștilor, consultați de România liberă, ar fi vorba o cheltuială suplimentară de circa 400 milioane lei.
Camera Deputaților a votat, pe bandă rulantă, pensii speciale și pentru funcționarii parlamentari, militari, polițiști și personalul diplomatic și consular. „Pe bandă rulantă“ deoarece cele trei proiecte de lege fuseseră adoptate de abia luni seară de Senat, iar în cursul zilei de ieri s-au „ars“ toate etapele din Camera Deputaților: Birou Permanent, comisii de specialitate, dezbateri în plen și, în fine, vot final. În cazul pensiilor militare – acordate militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor -, cuatumul va reprezenta media veniturilor realizate într-o perioadă, la alegere, de șase luni de zile, din ultimii cinci ani de activitate. Mai mult, la intervenția premierului interimar, Gabriel Oprea, și a ministrului Apărării, Mircea Dușa, comisiile Camerei au propus, iar plenul a aprobat, suplimentarea mediei obținute cu un spor de „până la 15%“, în condiții ce vor fi stabilite ulterior („prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale). În cazul diplomaților, pensia va reprezenta 80% din salariul de bază brut avut, la care se adaugă indemnizațiile și sporurile avute în ultima lună de activitate. Tot procentul de 80% se va aplica și funcționarilor parlamentari, doar că se va raporta la media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de pensionare. Evident, pentru nici unul din aceste proiecte nu este estimat impactul bugetar, iar inițiatorii nu au precizat sursa de finanțare.
Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă: Se instaurează un nou sistem de PRIVILEGII
Întrebat de puzderia de majorări de salarii și pensii puse la cale de putere și aprobate, în tăcere, de opoziție, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, a invocat anul electoral 2016. „Pare-se că am intrat deja în logica electorală, care este foarte periculoasă“, a declarat Dumitru, pentru România liberă. Potrivit acestuia, măsurile cuprinse în noul Cod Fiscal (aflat la Președinție, spre promulgare –n.r.) sunt oricum de natură să afecteze veniturile, iar măsurile adoptate ieri cresc cheltuielile, astfel că România riscă „un derapaj bugetar semnificativ“. Referindu-se la posibilitatea ca salariile să fie majorate și pentru angajații administrației publice, șeful Consiliului Fiscal consideră că măsura ar putea fi punctul de plecare pentru „o creștere spectaculoasă a salariilor bugetarilor“. Cât despre pensiile speciale, Ionuț Dumitru spune că este „un pas mare înapoi în materia reformei sistemului de pensii“ și amintește că acestea au fost eliminate, în plină criză economică, în acord cu FMI și Comisia Europeană. „Acum, reinstaurăm un sistem de privilegii, care nu are nici o legătură cu principiul contributivității. Avem două mari probleme: de echitate față de celelalte categorii de pensionari și de sustenabilitate bugetară și a sistemului de pensii“, ne-a declarat Dumitru. În opinia acestuia, „în mod cert“ măsurile nu au fost discutate și convenite cu FMI și CE, drept pentru care Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă: „Suntem într-un moment foarte dificil la nivel european și România nu mai are, la 40% din PIB, un nivel scăzut al datoriei publice. Se pare că nu învățăm nimic din ce se întâmplă altora. Avem exemplul Greciei și vedem cum populismul feroce i-a dus la faliment“.
Curtea de Conturi: România a depășit linia roșie a împrumuturilor
Guvernele conduse de acest inconștient ținut la butoane de SISTEM, au îndatorat țara cu mult peste ce lăsase ,,incapabilul'' Boc. Boc i-a lăsat lui Ponta o datorie de 54, 38 miliarde. Curvuța, în numai doi ani, a dus-o la 65,94 miliarde euro. Deși nu s-a făcut un kilometru nou de autostradă și toate celelalte investiții sunt la pământ. Iar fondurile europene au fost furate, așa cum ne informează procurorii DNA aproape zilnic.
Concluziile se desprind din raportul de audit de performanţă al Curţii de Conturi (CCR)„Evaluarea managementului datoriei publice în perioada 2012-2014”.
În doar doi ani, datoria publică a României a manifestat o tendinţă de creştere continuă, la finele anului 2014 ajungând la 65,94 miliarde euro, faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2012, de 54,38 miliarde euro. Adică guvernele ce au condus ţara în cei doi ani s-au împrumutat cu 11 miliarde de euro.
Dacă la începutul perioadei menţionate datoria pe locuitor era de 2.705 euro, aceasta a ajuns la finele perioadei menţionate la 3.313 euro, ceea ce înseamnă că în cei doi ani statul s-a împrumutat în numele fiecărui român cu peste 600 de euro. Însă ce s-a întâmplat cu banii? Aceştia nu au fost folosiţi pentru proiecte, ci pentru asigurarea cheltuielilor de finanţare ale statului. Datoria publică a crescut mult mai repede decât Produsul Intern Brut, ceea ce pune în pericol solvabilitatea finanţelor publice, cu toate că ponderea datoriei publice în PIB a fost mai mică decât nivelul de 60%, considerat prag de alertă de către Tratatul de la Maastricht. Dacă mărimea relativă a datoriei era de 40,4% în PIB în 2012, aceasta a ajuns la 44,1% în 2014, cu peste 4% mai mult decât pragul considerat sigur şi recomandat de către Banca Naţională a României. Datoria publică internă a mers către finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice (împrumutarea de noi bani destinaţi acoperirii vechilor credite) şi nu pentru proiecte. Finanţarea acestora a avut o pondere nesemnificativă de 0,1% din PIB.
“Apreciem că politica de contractare a împrumuturilor de stat trebuie să fie orientată către efectuarea de cheltuieli productive, şi anume realizarea de investiţii în resurse umane, în infrastructură, în cercetare, investiţii în tehnologie şi tehnică avansată şi alte activităţi benefice pe termen lung, care pot să asigure în viitor atât rambursarea obligaţiunilor emise şi plata dobânzilor aferente, cât şi dezvoltarea economiei în ansamblu”, anunță Curtea de Conturi.
“Datoria publică guvernamentală internă a fost deţinută integral de sectorul bancar privat, creându–se astfel un cerc vicios între datoria publică şi consolidarea bancară. Apreciem că, în calitatea lor de depozitari ai resurselor financiare ale populaţiei şi ale societăţilor comerciale, băncile dețin o poziţie privilegiată pe piaţă. Întrucât acestea trebuie să–şi valorifice resursele, prin plasarea lor în titluri de stat, Ministerul Finanţelor a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur şi plasamente în active fără risc”, afimă Curtea de Conturi a României.
